Anunţul privind majorările salariale de 25% de care vor beneficia angajaţii din sistemul sanitar începând cu 1 octombrie nu vor fi singulare. În doi ani, Guvernul a promis o dublare a lefurilor actuale, iar de la finalul acestui an ar urma să fie legalizate alte două prevederi, “plicul” şi o alta prin care pacienţii pot solicita servicii private contra cost în sistemul public de sănătate. Asociaţia pentru Drepturile Pacienţilor critică aceste două acte normative, susţinând că astfel actul medical ar urma să fie condiţionat de sumele plătite, în timp ce şeful Colegiului Medicilor susţine că aceste măsuri sunt “un prim pas pentru recunoaşterea valorii şi muncii medicilor”.

De altfel, ministrul Nicolae Bănicioiu, unul dintre promotorii legii privind realizarea unor venituri suplimentare de către medici, a anunţat că din octombrie atenţiile vor deveni oficiale. În ce vor consta atenţiile? În momentul de faţă, se discută deja de două variante, iar ambele ar putea fi adoptate de Parlament.

Plic după încheierea actului medical

Un proiect se află deja pe masa guvernanţilor şi este o variantă oarecum simplificată, dorindu-se ca atenţia financiară oferită medicului să fie fiscalizată. Oficialii susţin însă că “plicul” se va oferi după bunul plac, la încheierea actului medical, astfel că medicul nu va condiţiona ducerea la îndeplinire a îndatoririlor sale.

“Cine poate garanta asta? La prima vedere, este o situaţie corectă, însă în acelaşi timp, pacientul se poate trezi cu un abuz din partea medicului fiindcă acesta poate condiţiona actul medical direct sau indirect. Îi poate sugera cât să dea, se poate transforma într-un cerşetor, să fie văzut ca o persoană coruptă. Singura rezolvare este ca medicul să primească salariu decent, la nivelul muncii pe care o prestează. Asta trebuie să facă Guvernul”, a declarat, pentru PUTEREA, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Drepturile Pacienţilor din România.

Banii pe care medicul ar trebui să îi primească în plic ar urma să fie fiscalizaţi, iar acesta să plătească pentru ei şi taxele aferente, inclusiv Asigurări de Sănătate şi Asigurările Sociale. Un astfel de demers se doreşte a fi implementat  de mai mulţi ani, dar în primăvară s-a renunţat pentru prima oară după ce o fiscalizare a bacşişurilor primite de chelneri şi taximetrişti a eşuat lamentabil. Interesant este însă faptul că în Legea Drepturilor Pacientului, la articolul 34, se precizează faptul că “Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, însă până acum nu au fost transmise şi normele pentru aplicare.

Intervenţii private în sistemul public

În cel de-al doilea proiect legislativ care a fost semnat de 102 deputaţi şi senatori, având şanse mari să fie adoptat în perioada următoare, medicii ar urma să obţină mai multe beneficii, printre care sporirea veniturilor în interiorul spitalului, dar şi şansa de a lucra timp de 60 de zile anual într-o clinică din străinătate. Astfel, dacă un pacient solicită un anume medic, atunci va plăti o sumă suplimentară. De exemplu, în cazul unei intervenţii chirurgicale efectuate de un anumit medic la cererea expresă a pacientului, atunci medicul va suporta cheltuielile cu echipa, însă acestea vor fi deductibile fiscal. Pentru fiecare serviciu privat în interiorul unităţii medicale în care lucrează, medicul îşi va negocia suma. De altfel, proiectul de lege prevede că un medic poate presta şi într-o altă unitate medicală decât cea în care este angajat dacă un pacient solicită acest lucru şi va achita sumele necesare. Un alt articol arată faptul că serviciile şi actele medicale solicitate expres de pacient pot fi decontate şi prin intermediul unei poliţie de asigurare complementeră/suplimentară.

“Nu toţi medicii agreează acest proiect, însă acesta nu ne aparţine. Este al unor deputaţi şi senatori, printre care şi ministrul Bănicioiu. Este însă un prim pas pentru recunoaşterea valorii şi muncii medicilor, care au o misiune extrem de grea şi în acest moment au nişte salarii de mizerie. Nu spun că este cea mai bună decizie, dar e un pas înainte”, a declarat, pentru PUTEREA, preşedintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean. În schimb, Vasile Barbu susţine că ne putem confrunta cu un subiectivism care va crea frustrare printre pacienţii fără bani. “Acum ne confruntăm cu o adevărată problemă. Sunt o mulţime de profesori care trec pe la spital doar să îşi ia leafa, în timp ce unii doctori au şi 400 de pacienţi anual. Medicii trebuie plătiţi în funcţie de criterii numerice, complexitatea cazurilor, managerul trebuie să aibă nişte norme interne de motivare a salariului. Vă daţi seama că cei care vor solicita servicii suplimentare şi vor plăti pentru ele, aceia vor fi şi privilegiaţi. E natura umană şi de aceea nu cred că asta e soluţia”, ne-a mai spus Barbu.

Peste 28.000 de doctori români în UE

Conform statisticilor, în spitalele din ţara noastră mai sunt 13.000 de medici, în timp ce sistemul sanitar ar avea nevoie de minim de două ori mai mulţi. De altfel, de la începutul anului, aproximativ 1.300 de medici români au cerut certificate profesionale de care au nevoie pentru a se putea angaja în Uniunea Europeană. Cei mai mulţi au ales Franţa, acolo unde sunt peste 3.000 de medici români, iar pe listă în topul preferinţelor se mai află Germania şi Marea Britanie. În total, se estimează că în Uniunea Europeană lucrează aproximativ 28.000 de doctori români.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro