O echipă de cercetători americani a reuşit să cloneze, pentru prima dată în istorie, celule prelevate de la doi adulţi pentru a crea embrioni. Dar evoluţia acestora a fost stopată, embrionii fiind folosiţi doar pentru ţesutul astfel obţinut, compatibil 100% cu ADN-ul donatorului, pentru a trata diferite boli.

Noul experiment este un alt progres şfiinţific, în căutarea ţesuturilor create în laborator perfecte pentru a înlocui ţesuturile afectate de o varietate de boli moderne: de la infarct, la maladia Alzheimer. În cadrul studiului finanţat parţial de Guvernul Coreei şi realizat de cercetători americani de la un laborator din California, au fost folosite celule prelevate de la un adult de 35 de ani şi de la unul de 75 de ani, potrivit „Wall Street Journal“. Rezultatele cercetării au fost publicate în „Cell Stem Cell“.

Această realizare a venit după ce, anul trecut, o altă echipă de cercetători americani, de la Oregon Health and Science din Portland, a anunţat crearea primelor clone umane în stadii incipiente, utilizând celule provenite de la feţi sau de la copii mici.

Noul experiment, cu câteva ajustări, confirmă progresul de anul trecut şi demonstrează, de asemenea, că pot rezulta embrioni şi prin clonarea celulelor provenite de la adulţi.

„Proporţia bolilor care pot fi tratate cu ţesuturi realizate în laborator creşte odată cu vârsta donatorului. Aşadar, dacă nu poţi realiza acest lucru cu celule adulte, valoarea descoperirii este limitată“, a declarat Robert Lanza, coautor al noului studiu şi coordonator ştiinţific al Advanced Cell Technology Inc., din Marlborough, Massachusetts.

 Experimentele de acest tip sunt extrem de controversate, fiindcă atunci când sunt extrase celule din embrioni umani în stadii incipiente, embrionul este, practic, distrus. Şi există teoria conform căreia astfel este distrusă o viaţă.

Deşi embrionii creaţi prin clonare în experimentele prezentate au anumite limitări care îi împiedică să dea naştere unei adevărate clone umane, chiar şi în cazul în care sunt implantaţi într-un uter, acest obiectiv este, totuşi, cu un pas mai aproape de realizare, potrivit „Wall Street Journal“.

Cum s-a făcut clonarea?

În cadrul celui mai recent experiment, dr. Lanza şi colegii săi au extras, mai întâi, ADN-ul unui ovul nefertilizat, după care l-au înlocuit cu ADN-ul de la unul dintre cei doi donatori de celule. Ovulul şi-a „reprogramat“ automat ADN-ul până ce a ajuns în stadiul de blastocist (s-a divizat până la 50-100 de celule).

Apoi, celulele blastociştilor au fost cultivate în laborator, iar ulterior au fost extrase celule stem compatibile perfect cu ADN-ul donatorului. Celulele stem astfel rezultate au fost transformate în ţesuturi specifice, cum ar fi ţesut cardiac, care ar putea fi implantat donatorului în cazul unui infarct, fără a exista riscul respingerii grefei.

În ciuda acestui mare progres ştiinţific, experţii spun că nu va fi uşor să se treacă la clonarea umană propriu-zisă. De altfel, oamenii de ştiinţă încearcă de ani buni să cloneze maimuţe şi nu au reuşit încă. Chiar şi clonarea unor fiinţe mai puţin complicate – de la oi şi iepuri la câini – a cerut ani întregi de studii şi ajustări, precum şi nenumărate ovule distruse şi feţi deformaţi, înainte de a da rezultate bune.

Totuşi, experimentele recente au dat naştere unor îngrijorări. Zeci de ţări au legi explicite împotriva clonării umane. Majoritatea statelor care alcătuiesc SUA nu au, însă, astfel de legi (California are).

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro