Prof. dr. Richard Ablin a descoperit, în anul 1970, antigenul specific prostatic (PSA), care stă la baza testului pentru depistarea cancerului de prostată folosit la scară largă astăzi inclusiv în România.

Un bărbat din trei cu vârste între 40 şi 60 de ani poate suferi de cancer de prostată, arată statisticile. Acest risc creşte odată cu înaintarea în vârstă. Un test folosit frecvent pentru monitorizarea sănătăţii prostatei este PSA (antigenul specific prostatic), al cărui părinte este prof. dr. Richard Ablin, profesor la Departamentul de Patologie al Colegiului de Medicină din cadrul Universităţii din Arizona, Centrul pentru Cancer Arizona şi Institutul BIO 5 şi preşedintele Fundaţiei Robert Benjamin Ablin pentru Cercetare în Cancer.

Prof. Ablin a fost la Adevărul Live să critice modul în care este utilizată astăzi descoperirea lui şi, deci, despre riscurile folosirii la scară largă a acestui test.

"Profesorul Ablin este pentru prima dată în România. La sfârşitul săptămânii a participat la Cogresul de Oncologie, iar mâine va lua parte la Prima conferinţă în inovaţie în tratarea cancerului de prostată", a precizat Marius Geantă.

Profesorul Richard Ablin: "Când vorbim de cancer, vorbim de incidenţă şi de mortalitate. În România din 100 000 persoane cu cancer, 38% au cancer de prostată, din care 3% vor muri. În România, 2.7 miliane de bărbaţi de 55 ani şi mai mult. Cancerul de prostată e o boală specifică vârstei adulte. Important e pentru orice bărbat e să realizeze că dacă va trăi destul de mult, se va trezi cu cancer de prostată. Tratamentul poate fi mai rău decât boala însăşi"

"În anii 70 am lucrat la crio chirurgie cu alţi chirurgi oncologi.  Intram cu un bisturiu foarte mic special prin uretra în penis şi tăiam prostata.  Am aflat că criogenia era similară injecţiei făcute, la care apărea un răspuns biologic urmat de remisie. Am început să iau bărbaţi cu prostată normală, mărită sau cu cancer de prostată şi observam ce se întâmplă cu ei; ce proteine sunt eliberate. Am aflat că acea proteină era prezentă atât în prostata normală, cât şi în cea cu cancer. În anii 71-72 am detectat acea proteină. Aveam un pacient cu cancer de prostată şi îi măsuram nivelul PSA în sânge , iar după ce pacientul se vindeca cu succes, puteam vedea ca PSA scădea brusc, dar după aceea PSA începea sa crească din nou, în timp"

"Nouă ani mai târziu, alţi oameni au redescoperit studiile noastre şi au creat testul PSA. În 96, FDA a aprobat acest test PSA. Dacă un bărbat este tratat, PSA- scade, apoi creşte, această proteina se găseşte doar în prostată; ea nu apare în rinichi sau în altă parte. Dacă nivelul ei este mare, înseamnă că ceva nu e în regulă. Singura cale de a determina cancerul de prostată – cu degetele în rect şi simte prostata, dacă are nereguli, ca un nigel tare, înseamnă că poate fi cancer."

"După vârsta de 40 de ani, prostata se măreşte şi strânge uretra. Dacă doctorul a practicat mult şi se pricepe la verificarea cu degetul - e bine. Dar dacă nu e priceput? De aceea e bun testul PSA. După 94-96, aceeaşi companie care a produs testul PSA  a cerut să fie aprobat testul şi pentru detectarea cancerului de prostată, ceea ce a fost o crimă. Pentru că ei foloseau testul care urmarea nivelul proteinei pentru a detecta cancerul în sine. Ei au stabilit un nivel de PSA şi au spus că dacă ai PSA de 4 e ok. Dar dacă e mai mare de 4 - ai nişte probleme şi trebuie sa te consulte un doctor."

"La ce s-a gândit FDA când a avizat acel test în urma căruia au ieşit între 70-80% de rezultate fals pozitive? Se făcea biopsie. Este invaziv şi se folosea un ac care se introducea în testicole. Cum s-au simţit acei bărbaţi cărora li s-a spus ca au cancer de prostată şi li se făcea acea biopsie? De asta spun ca este o crimă"

"Testul în 86 a fost admis pentru recurenţă. Nu pentru depistarea cancerului. În schimb au fost angajate case de avocatură de diverse companii care fabricau acele teste pentru a câştiga prin judecată dreptul de a le folosi pentru detectarea cancerului de prostată. Un sponsor mare este Cancer Zero, al cărui proprietar este un producator mare de scutece."

"În urma cancerului de prostata nu poţi să reţii urina şi urinezi şi de 10 ori pe zi. Ce se întâmplă cu acest test este ca milioane de bărbaţi sunt diagnosticaţi cu cancer şi ei sunt greşit trataţi. Nu există un nivel de PSA. Poţi avea PSA de nivel 5 şi sa ai cancer şi poţi să ai de nivel 11 şi să nu ai cancer de prostată. Fiecare prostată este de dimensiune diferită, de aici şi nivelul de PSA este diferit. Avem 2 tipuri de tumori: neagresive şi agresive. Cu o tumoră neagresivă poţi să trăieşti o viaţă întreaga şi sa mori de altceva. Când faci testul PSA – el nu ne spune ce fel de tumoră ai, agresivă sau neagresivă."

"Există deja vreo 10-11 tipuri de teste noi. Pentru că sunt o “gaşcă de aur” şi produc bani. Dacă am efectua nişte teste pe bărbaţi în vârstă de 60-69 de ani, am constat că 65% dintre ei au cancer. Dar ce fel de tumoră au, agresivă sau neagresivă? Acest lucru nu poate fi stabilit prin aceste testere, ci prin biopsie."

"În anii 95-97 am scris o carte într-un limbaj pe inţelesul tuturor despre această problemă. Oamenii iau acest test şi încearcă să facă din el ceea ce el nu poate face. Exact ca alchimiştii care voiau să facă din diverse lucruri aur. O problemă în SUA este că se iau persoane populare care au cancer de prostată pe care îi asociază cu testul PSA. Un mic procent dintre bolnavii de cancer de prostată îl au pe cale ereditară. Afro-americanii prezintă un nivel mai ridicat de risc de a face cancer de prostată. Dacă ai rude cu cancer de prostată sau dacă esti afro-american şi ai şi rude cu cancer de prostată, trebuie să faci testul şi trebuie doar să monitorizezi nivelul de PSA. Dacă el creşte la un anumit moment – trebuie să faci şi alte investigaţii. Am 74 de ani şi arăt aşa pentru că sunt căsătorit de prea mult timp. Tatăl meu a fost diagnosticat cu cancer la 67 de ani. A fost un om sănătos, ca un urs. Nu a avut nici o problemă de sanatate şi, totuşi, a făcut cancer de prostată".

"Uneori, în medicină, e mai bine să faci mai puţine decât prea multe", a conchis profesorul Ablin.

Sursa