Prototipul unui robot, dezvoltat în cadrul unui proiect de mai bine de 5 ani, poate opera intervenții chirurgicale pe creier, pentru bolnavii de epilepsie, într-o modalitate foarte puțin invazivă, pacienții având nevoie de o perioadă mult mai mică de timp pentru recuperare, conform unui material publicat de cnet.com.
Pentru o parte din bolnavii de epilepsie, medicația poate fi mai puțin eficientă în ceea ce privește ținerea sub control a acceselor caracteristice acestei maladii sau pur și simplu poate fi ineficientă. Acestor pacienți li se propune soluția unei intervenții chirurgicale pe creier. Această procedură este foarte invazivă, presupunând îndepărtarea, deconectarea sau stimularea unei zone cerebrale, iar recuperarea postoperatorie poate dura până la 3 luni.
Un robot, rezultatul unui proiect derulat timp de 5 ani la Universitatea Vanderbilt, din Nashville, Tennessee, poate oferi soluție pentru ca aceste intervenții chirurgicale să se desfășoare mai rapid, să fie mai puțin invazive, iar timpul de recuperare al pacienților să fie mai mic.
Regiunea cerebrală implicată în cazul crizelor de epilepsie este hipocampul, localizat în partea inferioară a creierului. Noul robot, conceput de inginerul David Comber și de profesorul Eric Barth, pătrunde de dedesubt în zona vizată a creierului, pornind de la o incizie făcută în obrazul pacientului, profitând de spațiile dintre oasele feței. Această abordare oferă cel mai scurt drum către zona vizată și evită complet necesitatea penetrării oaselor craniului.
Acul folosit este fabricat din nichel titan (nitinol), un aliaj care dispune de memoria formei inițiale și este non-feromagnetic, fiind astfel compatibil cu dispozitivele RMN (în care sunt generate câmpuri magnetice puternice). Acul de 1,14 mm constă într-o serie de tuburi concentrice, dintre care unele au forma curbată pentru a-i permite vârfului să urmeze o traiectorie curbă spre regiunea cerebrală vizată.
Inserția acului se face în etape mici, milimetru cu milimetru, permițându-le medicilor să urmărească poziția acestuia prin scanarea RMN. Acuratețea acestui gen de intervenție este foarte ridicată.
“Am multă experiență în domeniul dirijării și controlului sistemelor pneumatice. Știam că putem introduce un robot într-un aparat RMN, un robot care să poată face anumite lucruri pe care alți roboți nu le pot face. Apoi ne-am gândit care dintre aceste lucruri ar avea cel mai mare impact”, a povestit profesorul Eric Barth.
În același timp, un coleg al celor doi, profesorul de inginerie mecanică Robert Webster, a pus la punct un sistem de ace chirurgicale dirijabile, care a completat perfect ideea unui robot pentru intervenții chirugicale pe creier.
Echipa de la Universitatea Vanderbilt a colaborat și cu chirurgul neurolog Joseph Neimat. Acesta a explicat că neurologii folosesc deja metoda de pătrundere prin obrazul pacienților pentru o serie de proceduri — implantul unor electrozi pentru a monitoriza activitatea cerebrală și pentru identificarea zonelor active în cazul atacurilor de epilepsie.
Acele folosite pentru acest gen de proceduri sunt însă drepte și nu pot ajunge în regiunea cerebrală unde trebuie realizată intervenția chirurgicală.
“Sistemele de care dispunem în prezent ne permit introducerea de sonde în creier — ele se deplasează în linie dreaptă și sunt coordonate manual. Un sistem cu un ac ce se poate curba și care poate ajunge acolo unde este nevoie va face ca acest tip de intervenții chirurgicale pe creier să fie minim invazive. Am putea realiza intervenții chirurgicale complicate pe creier prin intermediul unui simplu ac introdus prin obraz”, a susținut prof. Joseph Neimat.
În următoarea etapă a acestui proiect, robotul prototip va fi testat pe cadavre. Dacă totul va merge conform așteptărilor, acest robot ar putea fi folosit în intervenții chirugicale peste 10 ani. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
