Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 340/214 din 27 martie 2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 248 din 7 aprilie 2014, au fost aprobate organizarea şi funcţio­narea Punctului naţional de contact pentru asis­tenţă medicală transfrontalieră (PNC). Acesta funcţionează ca unitate fără personalitate juridică pe lângă şi în subordinea CNAS şi are sediul în municipiul Bucureşti (Calea Călăraşilor nr. 248, bloc S19, sectorul 3), iar site-ul propriu este www.cnas-pnc.ro.

Având în vedere calitatea de funcţionari publici, personalului din cadrul PNC îi sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la drepturi şi îndatoriri, incompatibilităţi şi conflicte de interese prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, iar finanţarea întregii activităţi se realizează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În vederea îndeplinirii atribu­ţiilor sale, PNC, prin CNAS, va încheia protocoale cu instituţiile/orga­ni­zaţiile profesionale com­pe­tente.

Principalele îndatoriri ale PNC ţin de furnizarea, de regulă la cerere, a diverselor informaţii, în special către pacienţi şi chiar către medici:

• datele de contact ale PNC din alte state membre ale Uniunii Europene

• furnizorii de servicii medicale, inclusiv informaţii la cerere privind un drept specific al furnizorilor de a presta servicii sau orice restricţii privind desfăşurarea activităţii lor profesionale

• opţiunile de trata­ment, disponibilitatea, calitatea şi siguranţa asis­tenţei medicale pe care o furnizează în România, facturi clare şi informaţii clare despre preţurile şi/sau tarifele, autorizarea sau înregistrarea, asigurarea acestora ori despre alte mijloace de protecţie personal sau colectivă cu privire la răspunderea civilă a cadrelor medicale şi a furnizorului de servicii medicale, în conformitate cu prevederile legale

• standardele şi orientările naţionale pentru calitate şi siguranţă prevăzute în normele privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, în ghidurile şi protocoalele clinice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi potrivit stan­dardelor de acreditare

• drepturile pacien­ţilor, proceduri referitoare la plângeri şi mecanisme pentru repararea daunelor, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi opţiuni juridice şi administrative disponibile pentru soluţionarea litigiilor, inclusiv în cazul unui prejudiciu rezultat în urma asistenţei medicale transfrontaliere

• drep­turile referitoare la primirea de asistenţă medicală transfrontalieră, îndeosebi în ceea ce priveşte termenii şi condiţiile de rambursare a costurilor şi procedurile de evaluare şi de stabilire a drepturilor respective şi pentru căile de apel şi de despăgubire dacă pacienţii consideră că drepturile lor nu au fost respectate

• ele­­mentele pe care trebuie să le conţină o prescripţie medicală prescrisă în România şi care se eliberează într-un alt stat membru al Uniunii Euro­pene sau prescrisă într-un stat membru al Uniunii Europene şi care se eliberează în România.

De asemenea, printre atribuţiile directe ale PNC sunt incluse:

• constituirea şi actualizarea bazei de date privind cadrele medicale cu drept de practică medicală pe teritoriul României, pe baza informaţiilor existente în platforma infor­matică din asigurările de sănătate, precum şi a informaţiilor solicitate de PNC şi puse la dispoziţie gratuit de Ministerul Sănătăţii în calitate de coordonator al sistemului de infor­mare al pieţei interne (IMI), Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Colegiul Farmaciştilor din România şi Ordinul Asistenţilor Medicali Gene­ralişti, Moa­şelor şi Asistenţilor Medicali din România

• consul­tarea cu organizaţiile de pacienţi, structurile de specialitate ale MS, furnizorii de servicii medicale şi asigurătorii de sănătate • colaborarea cu celelalte PNC şi cu Comisia Europeană

• cooperarea cu PNC din celelalte state membre UE şi cu casele de asigurări de sănătate privind supravegherea şi asistenţa reciprocă pentru clarificarea conţinu­tului documentelor de plată

• cooperarea cu PNC din celelalte state membre UE cu privire la standardele şi orientările privind calitatea şi siguranţa

• organizarea activităţii de traducere a documentelor gestionate la nivelul PNC în şi din limbile oficiale ale celorlalte state membre UE

• colaborarea cu structurile de specialitate din ca­drul CNAS şi cu MS la elaborarea raportului perio­dic privind implementarea Directivei 2011/24/UE.

Sursa

Autor: Alexandru NEAGU