România este una dintre tarile UE cu cea mai scazuta speranta de viata, iar rata mortalitatii este printre cele mai ridicate, înregistrându-se în schimb o incidenta scazuta a cazurilor de cancer si, mai ales, a celor de diabet, potrivit unui raport al OECD si al Comisiei Europene, citat de Mediafax.
Tarile europene au realizat progrese semnificative în domeniul sanatatii populatiei, însa exista în continuare mari decalaje în ceea ce priveste starea de sanatate, atât între tari, cât si în interiorul acestora, se arata într-un raport al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si al Comisiei Europene.
Speranta de viata la nastere în statele membre ale Uniunii Europene a crescut din 1990 cu mai mult de cinci ani în medie, dar diferenta dintre tarile cu cea mai ridicata speranta de viata (Spania, Italia si Franta) si cu cea mai scazuta speranta de viata (Lituania, Letonia, Bulgaria si România) a ramas la acelasi nivel, de aproximativ opt ani.
În Spania, speranta de viata este de 82,5 ani, în Italia, de 82,4 ani, si în Franta, de 82,2 ani, în timp ce România se afla de pozitia 24 în UE, cu o speranta de viata de 74,5 ani. Speranta de viata în ceea ce priveste femeile este de 78,1 ani, iar la barbati - de 71 de ani.
Raportul arata ca exista în mod constant "mari decalaje în interiorul tarilor între persoane din diferite grupuri socioeconomice, cu persoane cu niveluri superioare de educatie si venit care se bucura de o mai buna sanatate si mai multi ani de viata decât persoanele mai dezavantajate, aceste diferente fiind legate de numerosi factori, inclusiv din afara sistemelor de sanatate, cum ar fi mediul în care traiesc oamenii, stilul de viata si comportamentele individuale, dar si accesul la îngrijiri medicale si calitatea asistentei".
În ceea ce priveste rata mortalitatii, cel mai bine stau tarile din nordul, vestul si sudul Europei, în special Franta, Spania, Italia si Elvetia, cu aproximativ 900 de decese sau mai putin la 100.000 de locuitori. La polul opus se situeaza tarile baltice si statele central si est-europene, Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Ungaria si Slovacia, unde se înregistreaza circa 1.500 de decese sau mai mult la 100.000 de locuitori.
În România, rata mortalitatii este de circa 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, pe penultimul loc în UE, fiind depasita doar de Bulgaria, unde se înregistreaza peste 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, cifre valabile pentru 2011.
Cea mai ridicata mortalitate în cazurile de accident vascular este în Bulgaria, urmata de România, Letonia, Lituania si Croatia, în timp ce Franta, Olanda, Austria, Spania, Belgia si Germania au cea mai scazuta rata în aceste cazuri.
Rata mortalitatii la toate tipurile de cancer, atât la femei, cât si la barbati, este în scadere în majoritatea statelor Uniunii Europene, din 2000 pâna în prezent, cu exceptia tarilor baltice, Bulgariei, Croatiei si României unde rata a ramas stabila sau chiar a crescut.
România se afla pe locul 13 în acest clasament, incidenta deceselor în rândul barbatilor fiind mai ridicata decât în rândul femeilor.
Rata mortalitatii în cazul cancerului de prostata este cea mai scazuta în Malta, Italia si România.
Cele mai putine cazuri de cancer la sân sunt în Grecia, Litanua, Estonia, Letonia, România si Polonia.
În ceea ce priveste incidenta cazurilor de cancer, cele mai mici rate sunt în Grecia, Cipru si România, la polul opus fiind Belgia, Franta si Danemarca.
În privinta ratei mortalitatii în cazul cancerului la plamâni, România se afla la mijlocului clasamentului, cei mai afectati fiind barbatii.
România detine recordul negativ în ceea ce priveste decesele provocate de accidente de transport. Anual, numarul românilor (raportat la 100.000 de locuitori) care mor în urma unor accidente de transport este de patru ori mai mare decât în Marea Britanie.
Rata sinuciderilor în România este egala cu media europeana.
La capitolul mortalitate infantila, rata este scazuta în majoritatea tarilor UE. În tarile nordice, exceptând Danemarca, în Slovenia, Luxemburg, Cehia, Italia si Grecia se întregistrau mai putin de trei decese la 1.000 de nasteri, în 2012, în timp ce în Bulgaria aveau loc opt decese la 1.000 de nasteri, iar în România, noua decese, chiar daca rata mortalitatii infantile a scazut în ultimii ani în aceste doua tari.
În schimb, România sta foarte bine la incidenta diabetului, înregistrând cele mai putine cazuri de diabet tip 1 la copii (pâna la 14 ani). În cazul adultilor, cele mai putine cazuri de diabet sunt raportate în Lituania, România si Luxemburg.
Sursa
