Organizaţia profesională mai avertizează că, în România, rata de epiziotomii este de 79% în timp ce alte ţări consideră această procedură mutilare şi o pedepsesc. Mai mult, avem un procent de 31 din 100.000 de femei care mor la naştere comparativ cu 9% în alte ţări europene.
„Serviciile și beneficiile îngrijirii cu moașa sunt inaccesibile și nepromovate de autoritățile responsabile de sănătatea materno-infantilă și implicit opțiunile femeilor sunt dirijate într-un singur sens: obstetrician și abordarea tehnică intervențională”, spune Melania Tudose, președinta AMI, de profesie moașă.
În prezent, în România sunt aproximativ 1.000 de absolvente alte Facultăților de Moașe, dar numai 591 din acestea activează în sistemul medical. Datorită legialației privind exercitarea profesiei încă nealiniată standardelor europene, România riscă să i se intenteze acțiunea de infringement, arată AMI.
„Trebuie să se găsească o relație între diferitele modele europene de îngrijire a sarcinii și respectiv nașterea, din perspectiva relației moașe-obstetricieni, raportat la cifrele brute de mortalitate perinatală și neonatală în diverse țări europene. Este însă evident ca o colaborare bună între moașe și obstetricieni, bine implementată într-un sistem, este cheia unui outcome perinatal bun”spune doctorul Iosif Niculescu.
AMI spune că este imperativă modificarea legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, pentru a transfera de la medicul de familie îngrijirea gravidei către moașă. Apoi de moficarea Normele metodologice din 2014 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, pentru a permite moașei să asiste nașterile autonom și pentru a-i acorda mai multe atribuții.
Se poate naşte fără doctor?
Ţările Nordice acordă îngrijire prin moașă pe parcursul sarcinii, în timpul travaliului, nașterii și ulterior femeii lăuze și pruncului ei până la o lună. În Suedia, Norvegia și Finlanda rata cezarienei este de aproape 16%, arată AMI.
„A sta 14 ore pentru ca o femeie să nască nu este, în principiu, sarcina unui medic obstetrician.”, menţionează Iosif Niculescu.
În Anglia, aproximativ 3 din 4 gravide care doresc să nască natural după o cezariană reuşesc acest lucru cu succes. Reprezentanţii AMI spun că există un consens internaţional între NICE (National Institute for Health and Care excellence), ACOG (American College of Obstreticians and Gynecologists) şi NIH (National Institutes of Health) că VBAC (vaginal birth after c section) este o opţiune sigura dar majoritatea medicilor români îl ignoră, decretând că nu este posibil şi ignorând, de asemenea, complicaţiile asociate cu cezarienele multiple.
S-a ajuns, astfel, în situaţia în care naşterea nu îi mai aparţine mamei, ci medicului, care alege metoda cea mai rapidă şi mai la îndemână pentru el, ignorând dorinţele gravidei, spune AMI.
