Peste 300 de cercetători, medici clinicieni și studenți mediciniști au participat la lucrările primului Congres al Societății de Medicină și Chirurgie Regenerativă (SIMCR), desfășurat la București, în perioada 15-16 mai.
“Acest prim congres a fost un real succes, deoarece a deschis noi frontiere în medicina regenerativă. Am avut alături de noi cercetători renumiți din patru continente și 10 țări, profesioniști de top din țară și din străinătate, precum și numeroși medici și specialiști tineri, extrem de interesați de acest domeniu. De asemenea, faptul că au fost prezente 15 specialități și discipline, experți din toată lumea demonstrează dorința de dialog și caracterul interdisciplinar, transfrontalier al acestei manifestări”, a declarat prof. asoc. dr. Dana Jianu, copreședinte SIMCR.

Medicina regenerativă este un domeniu relativ nou, însă cu un imens potențial, susține Acad. Maya Simionescu, copreședintele Consiliului Științific al SIMCR: “Consider că suntem foarte norocoși că suntem implicați în acest domeniu provocator și cu numeroase beneficii pentru viitorul medicinei - medicina regenerativă. Capacitatea de regenerare a corpului este o realitate, pe care trebuie să o fructificăm în continuare”.

În opinia copreședintelui Consiliului Științific al SIMCR, prof. dr. Eckhard Alt (Germania), terapiile viitorului se vor baza pe capacitatea imensă a corpului de a se regenera: “Trebuie să reușim să înțelegem pe deplin acest nou domeniu, însă sunt convins că în viitor vom fi capabili să regenerăm atât organe, cât și diferite părți ale corpului”.

Perspectivele sunt atât de mari în medicina regenerativă, încât Departamentul de Sănătate din Statele Unite ale Americii consideră că în următorii cinci ani prin medicina regenerativă se vor rezolva cel puțin un sfert din problemele nerezolvate ale medicinei, susține dr. Ștefan Jianu, medic sef al Departamentului de chirurgie generală din Centrul Medical ProEstetica: “În chirurgia generală sunt aplicații incredibile, deja se realizează organe - trahee, plămân, vezică urinară, artere cu celulele proprii ale pacientului și, în curând, vom avea și ficat, pancreas sau rinichi, ceea ce va rezolva problema listei de așteptare pentru transplant. În ortopedie se folosește deja terapia cu celule stem recoltate din țesutul adipos propriu pentru refacerea cartilajului în gonartroză și coxartroză, ceea ce va diminua semnificativ numărul de proteze de sold și genunchi”.

Sânge artificial din celule pluripotente induse

Lucrările din prima zi a Congresului au vizat în special aplicabilitatea medicinei regenerative în hematologie, neurologie, oncologie, cardiologie, neurologie, ortopedie și chirurgie plastică. Celula stem pluripotentă are o caracteristică extraordinară, putând să determine diferențierea către toate celelalte celule și atunci, aceste celule diferențiate pot fi folosite în orice boală pentru a reface țesuturile. Potrivit specialiștilor, aceasta este o capacitate pe care numai celula pluripotentă o are.

“În funcție de terapia și scopul terapeutic ales, trebuie să ne alegem tipul de celule stem necesare. Putem folosi celule diferențiate dacă vrem să le repopulăm repede pentru a trata, dar fără efect pe termen lung și putem folosi celule stem specializate ca celule stem hematopoietice, care au o capacitate de repopulare pe termen lung sau putem folosi celule stem mezenchimale care au multiple proprietăți”, a declarat dr. Alina Tănase, reprezentantul Institutului Clinic Fundeni.

Potrivit Dr. Alina Tănase, un pas revoluționar în domeniul celulelor stem îl reprezintă în prezent provocarea de a crea sângele artificial din celule pluripotente induse: “Așteptăm rezultatele trialurilor clinice în anii următori și probabil că, în viitor, vom avea foarte multe terapii bazate pe celulele stem”.

În ceea ce privește folosirea medicinei regenerative în tratamentul bolilor neurodegenerative, prof. dr. Kostas Vekrelis (Grecia) a declarat că domeniul este relativ nou și că este nevoie ca specialiștii să se asigure că nu fac mai mult rău decât bine prin injectarea acestora în creier: “Trebuie să evaluăm siguranța celulelor stem înainte să le injectăm în creier, deoarece există riscul apariției tumorilor”.

Regenerarea țesutului valvei cardiace pe baza celulelor stem adulte

O altă noutate prezentată în cadrul Congresului a fost succesul înregistrat prin folosirea celulelor stem în cardiologie, și anume în regenerarea țesutului valvei cardiace. Rezultatele preliminare în acest domeniu sunt mai mult decât îmbucurătoare, a declarat prof. asoc. dr. Dan Simionescu, de la Universitatea Clemson din Carolina de Sud (SUA): “Din cele 49 de intervenții realizate pe oi, 40 s-au dovedit un succes în implantarea valvei cu celule stem. De asemenea am realizat cu succes și alte șapte intervenții de implantare a valvei fără celule stem”.

La nivel global, stenoza valvei aortice are o prevalență de 3%-4% în rândul populației și este un factor de risc al insuficienței cardiace. În prezent, nu există tratament medicamentos pentru degenerarea valvei aortice, singura opțiune fiind înlocuirea ei cu dispozitive artificiale. Potrivit statisticilor, în fiecare an, un million de persoane sunt supuse procedurilor de înlocuire a valvei. Din păcate, durata de viață a dispozitivelor medicale care înlocuiesc valve aortice variază între 15 și 20 de ani. Noile descoperiri în domeniul regenerării țesutului valvei cardiace ar putea reprezenta, în viitor, o opțiune salvatoare pentru pacienții cu stenoză de valvă aortică.

Medicina regenerativă, în tratamentul afecțiunilor oncologice

In ceea ce privește Oncologia, celulele stem din țesutul adipos grăbesc procesul de vindecare și reduc șansele de rejecție a implantului, după realizarea reconstrucției mamare post mastectomie. Cancerul mamar este a doua cauză de mortalitate prin cancer la femei, la nivel mondial și reprezintă o adevărată provocarea pentru sistemele de sănătate. Aceasta în condițiile în care una din opt femei va primi diagnosticul de cancer de sân pe parcursul vieții, iar 12,4% dintre femeile născute în prezent în America vor fi diagnosticate cu această afecțiune, a declarat prof. farm. dr. Alice Ceacăreanu, de la Universitatea de Stat din Buffalo, SUA.

Printre factorii de risc mai puțin cunoscuți în cancerul mamar se numără și diabetul zaharat, hiperlipidemia, ritmul circadian întrerupt și consumul de alcool. De asemenea, sunt mai predispuse riscului de a dezvolta cancer de sân persoanele care se expus la razele ultraviolete, însoțitoarele de zbor și persoanele care lucrează în ture de noapte.

Congresul Societății Internaționale de Medicină și Chirurgie Regenerativă a reunit la București 50 de speakeri români și 20 de specialiști străini din Statele Unite ale Americii și 8 țări europene.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro