Pentru că românii iau antibiotice puternice ca pe bomboane, și bacteriile au devenit mult mai rezistente, iar numărul infecţiilor din spitale a explodat. Medicii le prescriu la presiune sau din obișnuință, iar farmaciile eliberează pastilele ca pe ceaiuri. Așa s-a ajuns ca în România să fie cod roșu de rezistență bacteriană la antibiotice.
Românii sunt campionii Europei la consumul de antibiotice fără reţetă, însă chiar şi aşa, jumătate din prescrierile medicilor sunt greşite, atrag atenţia experţii români care au studiat problema. "În România, medicii sunt presaţi de pacienţi să prescrie antibiotice, iar cine nu prescrie e un doctor rău. Vine iarna cu răceli şi gripă şi toată lumea vrea antibiotic", atrage atenţia Sorin Petrea, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş".
Ilegalităţi la ordinea zilei
Situaţia e cu atât mai gravă cu cât s-a ajuns ca antibioticele injectabile, care ar trebui folosite doar în spital, să se vândă la liber, în oraş. "Până la o treime din antibioticele injectabile s-au vândut în farmaciile cu circuit deschis. Acestea presupun un risc suplimentar faţă de cele orale. Practica e la limita legii, dar aduce profit. Sunt mai scumpe decât pastilele", subliniază şi medicul infecţionist Gabriel Popescu, de la Institutul "M. Balş".
Un experiment EVZ a confirmat acest fenomen. Sub pretextul că avem nevoie de ele pentru o rudă internată, mai multe farmacii de pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Capitală, în vecinătatea a două mari spitale, au fost gata să elibereze antibiotice pentru uz spitalicesc.
Farmacistele sunt obişnuite cu pacienţi trimişi de medici să-şi cumpere perfuzabilele şi, dacă nu au pe stoc produsul sau nu în cantitatea necesară, se oferă să le aducă de îndată. "Vă putem elibera produsele, numai că avem doar trei cutii. Până luni cel târziu vă aducem restul", e amabilă farmacista. O alta, care nu avea pe stoc produsele cerute, se oferă să ne facă legătura cu o colegă de la altă farmacie care „aduce de toate”. Antibioticele injectabile au preţuri între 50 de lei şi 300 de lei, faţă de cele orale care costă puţin peste 10 lei.
Îndopaţi cu antibiotice înainte şi după operaţii
Din precauţie, şi medicii fac exces de zel atunci când vine vorba de administrarea antibioticelor. Pentru a preveni infecţiile postoperatorii, jumătate din pacienţii internaţi primesc antibiotice, mai mult decât în străinătate, unde doar o treime sunt trataţi în scop profilactic. Însă cea mai mare greşeală e că se exagerează cu cantitatea. "E necesară o singură doză, de preferat chiar înainte de operaţie. Însă mulţi doctori preferă să dea antibiotice cel puţin trei zile, am văzut şi trei săptămâni", atrage atenţia infecţionistul Gabriel Popescu.
La fel de falsă este și ideea administrării probioticelor odată cu antibioticele, în ideea de a mai contracara efectele negative ale acestora. „Antibioticele vor distruge și flora conținută de probiotice. Cel ma bine este ca acestea să fie administrate după cura de antibiotic”, este sfatul medicului Gabriel Popescu.
O bacterie din SUA face ravagii în spitalele românești
Consumul dezechilibrat de antibiotice a făcut ca, în timp, bacteriile să capete rezistenţă la acestea, o consecinţă fiind şi înmulţirea infecţiilor intraspitaliceşti. Un pacient din șapte, internat în stare gravă la Terapie Intensivă riscă să ia o infecție nosocomială extrem de periculoasă și rezistente la antibiotic. Nici restul pacienților internați nu sunt mai protejați de bolile din spitale: unul din 20 poate lua un germen extrem de rezistent, arată ultimul studiu făcut de Institutul Național de Sănătate publică în zece spitale, dintre care șase din Capitală. Alături de consumul dezechilibrat de antibiotice, infecțiile intraspitalicești sunt favorizate și de o igienă precară, dar și de investigații invazive.
Una dintre bacteriile care pune cele mai mari probleme în spitalele româneşti, putând duce şi la deces, e Clostidrium Difficile. Bacteria a fost importată de peste Ocean din 2011, iar numărul infecţiilor intraspitaliceşti provocate de aceasta a crescut de atunci de la 100 la peste 500, anul acesta, numai la "Matei Balş". Medicii se aşteaptă ca până la sfârşitul anului, numărul lor să ajungă la 700 de cazuri. Alte bacterii implicate în declanșarea infecțiilor intraspitalicești au fost Klebsiella, stafilococul auriu, Acinetobacter, Pioceanic, pneumococul și enterococul. Îngrijorător este că România a ajuns fruntașa Europei în ceea ce privește rezistența acestor bacterii la tratament.
8.278
de cazuri de infecții intraspitalicești au fost raportate în spitalele din țară, în 2012. Pe primul loc s-a clasat Bucureștiul, cu 1.780 de cazuri raportate, urmat de Iași și Cluj. Cel mai „steril”, cel puțin în teorie, este Bistrița-Năsăud, cu zero cazuri de infecții intraspitalicești.
Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
(Eveniment cu prezenta fizica)
