La Institutul Cantacuzino ar trebui să se producă vaccinul antigripal. Serul pe care Ministerul Sănătăţii ar trebui să îl cumpere şi să îl distribuie gratuit în campania de imunizare împotriva gripei sezoniere. E doar o simulare. În ultimii trei ani, autorităţile iau la preţ dublu vaccin produs de giganţii din domeniul farmaceutic.
Frisoane, febră peste 39 de grade, dureri musculare, dureri de cap, nas înfundat, roşu în gât şi răguşeală până la pierderea vocii. Sunt simptomele gripei, boală care afectează anual mii de oameni.
În România, incidenţa bolii creşte de la an la an. În sezonul gripal 2012-2013, au fost confirmate peste 750 (755) de cazuri. Un an mai târziu, erau cu peste 500 mai multe (1.294). Pentru ca în sezonul 2014-2015 numărul să explodeze: peste 4500 (4511) de români au fost, oficial, diagnostigaţi cu gripă. Cauza? Imunizarea tot mai scăzută, spun medicii.
„Vaccinarea curentă este singura metodă prin care putem să prevenim complet boala sau, dacă cumva boala apare la o persoană vaccinată, aceasta face o formă uşoară”, spune Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
„Nu e bine să te joci cu această răceală, care e, de fapt, o boală destul de perversă şi foarte serioasă. Decesele la vârsta de peste 65 de ani din cauză de gripă sunt de 75%”, avertizează Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că, în caz de epidemie, gripa ar putea ucide 5 milioane de oameni anual.
Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor estimează că, în fiecare an, în ţările UE mor în jur de 40.000 de oameni în urma complicaţiilor cauzate de gripă.
În România, oficial, în ultimii 3 ani peste 100 de bolnavi au murit.
„În acest an, se pare că s-au confirmat deja cazuri de gripă, ceea ce este un lucru puţin deosebit faţă de anii trecuţi, când primele cazuri de gripă confirmate au apărut de abia după anul nou. Acum au apărut devreme, ceea ce sigur că este un semnal de alarmă”, spune Rodica Tănăsescu, președinta Societății Naționale a Medicilor de Familie.
În toamna lui 2015, aproape 200 de persoane au fost tratate de gripă.
„În acest an am primit de la Direcţiilor de Sănătate Publice primele doze de vaccin antrigripal. Asta este vesta bună. Vestea proastă este că am primit extrem de puţine doze. De exemplu, la nivelul cabinetelor din Bucureşti s-au primit câte 15 doze. Extrem de puţin, faţă de nevoie. Nu cred că există cabinet care să aibă pe listele sale mai puţin de 100 de pacienţi care s-ar încadra conform legii în necesarul de vaccinuri antigripal. Ministerul s-a bazat pe istoricul vaccinărilor din anii precedenţi”, mai spune Rodica Tănăsescu.
Persoanele vârstnice, bolnavii cronici - diabeticii sau bolnavii de inimă, femeile însărcinate şi personalul medical sunt cei mai vulnerabili în faţa bolii. Pentru ei, statul cumpără doze de vaccin gripal. Serul este distribuit gratuit prin intermediul medicilor de familie.
„Recomandările organizaţiilor internaţionale, mă refer la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul European de Control al Bolilor, estimează că numărul ar trebui, pentru o ţară cum este România, să fie de cel puţin 3 milioane de doze”, atrage atenția Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie.
15% din populaţie ar trebui să se imunizeze. În sezonul gripal 2012-2013 s-au vaccinat 4,2%. Anul următor s-au imunizat doar 2,7% din români, iar sezonul trecut imunizarea a scăzut la 2,5%.
În ultimii 7 ani, numărul dozelor comandate de minister pentru programul de imunizarea a scăzut sistematic: de la aproape 3 milioane de doze în 2008, la 500.000 pentru 2015.
2008 - 2,7 milioane de doze de vaccin gripal gripal
2009 - 1,5 milioane de doze
2010 - 1,3 milioane de doze
2011 - 1,1 milioane de doze
2012 - 1 milion de doze
2013 - 1 milion de doze
2014 - 0,5 milioane de doze de vaccin gripal
2015 - 0,5 milioane de doze de vaccin gripal
Imunizarea tot mai slabă a românilor este influenţată şi de cumpărarea tardivă a dozelor de vaccin de către autorităţi. Medicii spun că 2015 este o excepţie.
„În anii trecuţi am primit primele doze de vaccin între Crăciun şi Anul Nou. În anii trecuţi, adică în ultimii 4-5 ani. Între Crăciun şi Anul Nou pacienţii nu mai vin să se vaccineze. Noi ne dorim să primim dozele necesare la timp. La timp înseamnă septembrie – octombrie”, declară Rodica Tănăsescu, președinta Societății Naționale a Medicilor de Familie.
În septembrie, autorităţile române îşi anunţau intenţia de cumpăra vaccinul antigripal. Contractele ajungeau să fie atribuite în plin sezon gripal. Practica ar fi putut lăsa România fără dozele de vaccin necesare.
„Aş lua-o aici ca şi o concurenţă între ţări. Fiecare are o nevoie, îşi exprimă nevoia, iar capacitatea de producţie este limitată. În momentul în care fiecare ţară şi-a exprimat opţiunea, fabrica şi-a planificat: da ştiu că aşa voi distribui dozele. Când şi-a atins capacitatea spune: de aici eu nu mai am ce să fac, nu mai pot să confirm nimic. Şi atunci, rămâne singura situaţie în care cineva, poate o anumită ţară are un exces sau vrea cumva să renunţe la o parte din ele. E singura portiţă care ar mai exista”, explică Adrian Grecu, manager general Mylan.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este autoritatea sanitară care oferă anual companiilor farmaceutice reţeta vaccinului antigripal.
La nivel mondial există trei jucători importanţi pe piaţa producătorilor de vaccinuri antigripale: Sanofi - Franţa, GlaxoSmithKline - Marea Britanie şi Mylan - SUA. România avea şi ea, din 1971, un producător propriu - Institutul Cantacuzino.
„Asigura necesarul pentru toată ţara de seruri şi vaccinuri şi de produse de diagnostic pentru laboratorele din spitale care făceau analize”, spune Adriana Bilic.
Adriana Bilic a fost şefa Laboratorului de Condiţionare de Seruri şi Vaccinuri a Institutului Cantacuzino. A lucrat în institut mai bine de douăzeci de ani. Prin mâinile ei au trecut milioanele de doze de vaccin antigripal produse de Institutul Cantacuzino atât în perioada comunismului, cât şi după Revoluţie.
„Erau echipe de câte trei preparatori ser vaccin care închideau la flacără aceste fiole şi apoi erau preluate şi plecau şi erau depozitate. Aceste manevre de condiţionare nu puteau fi realizate fără gaz metan. Existau perioade, mai ales în zona aceea unde era Institutul Cantacuzino, când gazul nu exista peste zi. Şi atunci se venea noaptea ca să putem să realizăm totuşi planul pe care îl aveam de făcut. Se venea noaptea şi lucram noaptea ca să putem să ieşim cu producţia de vaccin la termen”, își amintește Adriana Bilic.
Timp de 34 de ani, Institutul Cantacuzino a fost singurul distribuitor de vaccin antigripal în România. Declinul Cantacuzino a început în 2005. Mircea Cinteză, ministrul Sănătăţii de la vremea respectivă, anunţă necesarul de vaccin antigripal pentru sezonul 2005-2006: un milion de doze, lot care trebuie cumpărat de la un singur producător.
„În caietul de sarcini s-au pus un milion de doze de vaccin antigripal, în timp ce Institutul nu putea face decât 600.000. Şi era suficient”, afirmă acad. prof. dr. Mircea Ifrim, secretar Academia de Ştiinţe Medicale.
„Nu ţin minte nici un fel de amănunte despre acest lucru, dar e vorba pur şi simplu de incapacitatea de a... de a oferi produsele la standardul de calitate care este solicitat de Europa”, susține Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătăţii.
De atunci şi până în prezent, Institutul Cantacuzino a pierdut tot mai mult teren în faţa marilor companii farmaceutice şi a distribuitorilor de medicamente. Anul 2013 a fost ultimul în care Institutul Cantacuzino a mai produs vaccin gripal. I s-au comandat 400.000 de doze.
„Aşa e soarta mea şi a celor din echipa guvernamentală. Să îndreptăm rând pe rând toate relele care s-au făcut în aceşti ani”, spunea atunci fostul premier Victor Ponta.
În data de 23 decembrie 2013, Agenţia Naţională a Medicamentului anunţă că vaccinul antigripal nu poate fi distribuit populaţiei pentru că nu e bun. Agenţia Medicamentului din Franţa a analizat produsul şi confirmă diagonosticul.
„Conform analizei experţilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi defecţiunea acestei supercentrifugi a contribuit la problema pe care am avut-o”, spune Francisc Czobor, director unitate productie Institutul Cantacuzino.
Testele de laborator au arătat că vaccinul gripal produs de Institutul Cantacuzino fabricat pentru sezonul gripal 2013-2014 a avut o concentraţie mai mare de endotoxină, care putea provoca febră sau chiar şoc anafilactic. Doi ani mai târziu, s-a dovedit că vaccinul putea fi administrat populaţiei fără niciun fel de problemă.
„Polidinul de pe vremurile noastre, din vremurile copilăriei, avea un conţinut de endotoxină de două ori şi jumătate mai ridicat decât vaccinul respectiv şi nimeni nu cred că a făcut vreun şoc anafilactic sau a avut vreun efect secundar”, declară Adrian Ionel, managerul Institutul Cantacuzino.
Actuala conducere a Institutului Cantacuzino îi acuză conducerea ministerului Sănătăţii din acea perioadă de faptul că i-ar fi grăbit pe angajaţi să scoată vaccin antigripal.
„Cei care au participat la procesul de fabricare al acestui vaccin la data respectivă au avut un mare handicap: au fost luaţi din şomaj tehnic după multe luni de stat acasă, după lipsa oricărui exerciţiu, cu destul de multe sincope din punct de vedere al resurselor umane şi al aparaturii şi au fost puşi să facă brusc în câteva... într-o decadă foarte scurtă, în câteva zile vaccinul antigripal, sub presiunea politică. Sub presiunea politică a unui pariu făcut la vremea respectivă, dacă vă aduceţi bine aminte, între domnul Nicolăescu şi domnul Ponta”, acuză Adrian Ionel, managerul Institutului Cantacuzino.
„În anul următor, dacă aş mai fi fost (nr. ministru), era simplu: se remediau acele neconcordanţe de calitate în linie şi astăzi am fi avut, evident, în România, vaccin. Din păcate nu a mai făcut nimeni după ce am plecat eu. Cu alte cuvinte nu doresc, cei de la PSD, să se facă vaccin în România”, se apără Eugen Nicolăescu, fostul ministru al Sănătăţii.
Nu este primul an în care dozele de vaccin gripal produse de Institutul Cantacuzino sunt neconforme. La începutul anului 2012, ministerul Sănătăţii anunţa că va retrage peste 350.000 de doze de vaccin antigripal, din cele 1 milion comandate.
Radu Iordăchel este unul dintre managerii care a condus Institutul inclusiv în perioada în care ministerul Sănătăţii a retras vaccinul antigripal de pe piaţă.
„Eu am venit în 2012 şi în 2013 iar am plecat. Nu am avut o continuitate să pot să fac o treabă de la cap la coadă”, spune Radu Iordăchel, fost director la Institutul Cantacuzino.
„Am decis retragerea vaccinurilor şi distrugerea acestora, după ce analizele la mai multe serii de vaccinuri au evidenţiat unele neconformităţi”, declara ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, într-un comunicat de presă.
„Când ajunge să fie produs finit şi tu spui că nu este bun, e un semn de întrebare. Nu ajunge un vaccin să fie condiţionat şi să spui nu este bun. Nu ştiu. Ceva este. Un semn de întrebare este acolo”, spune mai spune Adriana Bilic.
Pentru ca pe piaţa farmaceutică din România să existe vaccin gripal produs de Institutul Cantacuzino în ultimii s-au făcut o serie de investiţii.
În 2007, institutul a primit 11,5 milioane de euro împrumut de la Banca Mondială pentru a-şi moderniza secţiile în care se produceau vaccinuri şi seruri.
În 2013, ministerul Sănătăţii oferă institutului aproape 2,3 milioane de euro din fondul de urgenţă al Guvernului pentru modernizarea liniei de producţie a vaccinului antigripal sezonier.
În prezent, secţia este trasă pe dreapta. Din cei 100 de angajaţi câţi lucrau în zilele bune ale Institutului, au mai rămas doar 20. Au program de lucru de luni până vineri. La ora 7 dimineaţa intră pe uşa secţiei, îmbracă un costum special şi încep ziua. Nu produc nimic, chiar dacă secţia are toate autorizaţiile necesare din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Asta pentru că nu li s-au alocat banii necesari realizării vaccinului antigripal. Simulează întregul proces. Pornesc aparatura şi respectă fiecare procedură, dar la final de zi nu bifează niciun vaccin. Fac toate astea pentru a menţine în funcţiune aparatura, care nefolosită ar începe să se uzeze, iar repornirea ei ar necesita fonduri suplimentare.
Din 2010, rând pe rând, secţiile de vaccin şi-au încetat producţia. Asta după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras Institutului autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie.
După obţinerea avizelor necesare pentru fabricarea vaccinurilor la scară largă, producţia de antigripal a avut o serie de probleme, iar autorităţile au retras dozele de pe piaţă.
Alocarea a peste 10 milioane de euro din bugetul ministerului Educaţiei, instituţie în subordinea căruia se află Cantacuzino din octombrie 2014, la rectificarea bugetară din vară, ar fi putut duce la repornirea Institutului.
„Banii alocaţi în acest interval de timp, în ultima perioadă, au fost alocaţi pentru stingerea tuturor acestor datorii, sunt datorii deja istorice, pentru repunerea în linia de funcţionare a Institutului. Nu avea cum să producă vaccin Institutul, neavând materii prime, neavând materiale, neavând oameni, neavând aproape nimic. (Reporter: Banii vă ajung doar pentru achitarea datoriilor...) Şi funcţionarea până 1 ianuarie 2016, urmând ca ulterior să rebugetăm necesităţile acestei instituţii”, declară Adrian Ionel, managerul Institutului Cantacuzino.
Pentru reluarea producţiei de vaccin gripal, Adrian Ionel, actualul manager, pus în funcţie de trei luni, spune că e nevoie nu doar de investiţii băneşti, ci şi de formarea de noi oameni şi reformarea celor existenţi.
„Am încheiat un acord cu Institutul Pasteur, din Franţa, pentru formarea specialiştilor noştri în cadrul Institutului Pasteur. Se vor întoarce şi vor fi de asemenea, profesioniştii care vor trainui noi generaţii pentru aceste linii de fabricaţie”, adaugă Adrian Ionel.
„Anul viitor, românii ar putea să beneficieze de vaccin produs la Institutul Cantacuzino, dacă Institutul Cantacuzino respectă toate normele şi toate reglementările europene”, afirmă Nicolae Bănicioiu, fost ministrul al Sănătăţii.
Noua conducere a Institutului Cantacuzino îl contrazice pe fostul ministru.
„Pentru acest sezonul gripal 2016-2017 înţeleg că sunt deja contractate de către Ministerul Sănătăţii dozele necesare pentru vaccinarea populaţiei. Vom face câteva seturi de vaccin pentru teste”, afirmă directorul Institutului Cantacuzino.
Vaccinul antigripal produs de Institutul Cantacuzino poate deveni de domeniul amintirilor. Asta pentru că la sfârşitul lunii iunie, Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care se stabileşte că institutul produce în masă material biologic doar în caz de epidemie sau pandemie şi nu poate comercializa nimic. Toată producţia pe care o realizează are drept scop cercetarea.
Conform Guvernului, „ca urmare a încetării producţiei de vaccin gripal, dar şi necesitatea menţinerii autorizaţiilor de fabricaţie emise de către Agenţia Naţională a Medicalentului şi a Dispozitivelor Medicale, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino şi-a diminuat drastic posibilităţile de finanţare din venituri proprii, iar costurile mari de funcţionare ale activităţii curente pentru păstrarea în funcţiune a facilităţilor de producere a vaccinurilor au generat acumularea de datorii”.
„Dacă o ţară are capacitate de producţie a unui vaccin gripal este bine să şi-o menţină. În momentul unei pandemii, atunci, producţia marilor producători internaţionali poate fi deja antamată de state puternic dezvoltate economic şi atunci statele cu o putere economică mai mică s-ar putea să rămână fără vaccinuri”, avertizează Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.
Institutul Cantacuzino face parte din rețeaua internațională de institute Pasteur şi ar trebui să aibă un rol strategic.
„Misiunea unui institut de tip Pasteur într-o țară e deosebită. Autoritățile din România au numit, recent, un nou director, care are ca mandat să restabilească un proiect științific în interiorul acestui institut, să propună un nou plan strategic, ceea ce e important, dar și să găsească un nou model economic pentru această instituție publică. Așadar va fi o provocare să îl reconstruiască”, afirmă Marc Jouan, directorul internaţional al Institutului Pasteur.
De pe urma declinului Cantacuzino au avut de câştigat marile companii producătoare de vaccin şi distributorii de medicamente.
„Ştim foarte bine că dacă Institutul reuşea în continuare să producă, institutul ar fi fost furnizorul pentru licitaţia naţională. Când se iveşte o oportunitate, când ministerul a avut o nevoie şi nu a mai putut rezolva acea nevoie cu Institutul Cantacuzino, noi am intervenit şi am asigurat necesarul de vaccin antigripal pentru piaţa din România”, spune Adrian Grecu, general manager Mylan.
Farmexpert D.C.I. S.A., firmă distribuitoare de medicamente, ocupă primul loc în topul companiilor cu capital privat care au încheiat contracte cu ministerul Sănătăţii pentru furnizarea de vaccin antigripal.
În ultimii şapte ani, a avut contracte de aproape 10 milioane (9.875.866) de euro fără TVA. A furnizat vaccin în 2008-2009 şi 2013-2014.
Compania distribuie vaccin şi în sezonul gripal care abia a început, în baza unui contract cadru încheiat în urma licitaţiei din 2014 şi atribuit la mijlocul lunii noimebrie a aceluiaşi an.
Farmexpert D.C.I. S.A. a raportat, pentru anul trecut, peste 600 de milioane de euro cifră de afaceri şi un profit de peste 23 de milioane de euro.
Societatea a fost înfiinţată în anul 1996 de către medicul Eugen Marcel Banciu. În 2006 a vândut 60% din acţiuni către grupul german ANGAZ.
În 2008, Eugen Marcel Banciu mai deţinea doar 20%. În prezent, Farmexpert este în proprietarea totală a grupului german Alliance Healthcare, fost ANZAG.
AHD este deţinut, la rândul său, de britanicii de la Walgreens Boots Alliance, un important jucător mondial din industria farmaceutică.
Polisano SRL ocupă locul doi în topul firmelor care au avut contract cu Ministerul Sănătăţii, pentru furnizarea vaccinului antigripal. A încasat peste 2.400.000 (2.406.818) euro plus TVA, pentru sezonul gripal 2012-2013, în urma unui singur contract.
Firma a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro şi un profit de peste 1,6 milioane de euro. Compania a fost înfiinţată în 1993 de către soţii Ilie şi Daniela Ioana Vonica, din Sibiu. La mijlocul anului 2014, Ilie Vonica s-a sinucis, după ce soţia lui a fost arestată în scandalul reţetelor false cu medicamente oncologice.
Afacerea a fost preluată de fiica soţilor Vonica: Andreea Loredana şi de soţul ei, Ovidiu Gligor, de profesie medic, membru în Colegiul Medicilor din România şi al Societăţii Societăţii de Genetică Medicală.
Vaccinurile antigripale distribuite de ministerul Sănătăţii pentru sezonul gripal 2015-2016 sunt produse în Olanda, de gigantul farmaceutic Mylan, care, la 1 martie anul acesta, a cumpărat compania SC ABBOTT SRL.
Românii se vaccinează împotriva gripei cu serul acestei companii încă din 2013, atunci când ministerul Sănătăţii a atribuit contractul de furnizare de vaccin antigripal fără a organiza o licitaţie, după ce dozele iniţiale de la Institutul Cantacuzino au fost returnate.
Pentru cele 600.000 de doze comandate ministerul a plătit peste 1,6 milioane (1.695.000 euro) de euro fără TVA. O singură doză costa 2,8 euro. Trei ani mai târziu, aceaşi companie, prin intermediar - compania distribuitoare Farmexpert D.C.I. S.A, vinde statului român aceaşi doză de vaccin mai ieftin, cu 2,3 euro. Institutul Cantacuzino vindea doza de vaccin gripal la jumătate de preţ, adică 1,2 euro.
Reporter: Există un intermediat. Preţul a scăzut. Cum comentaţi acest lucru?
Adrian Grecu, general manager Mylan: „Toată comercializarea produselor noastre în piaţa din România este făcută prin distribuitori. Şi în licitaţiile naţionale cu ministerul Sănătăţii, distibuitorii participă. Ei sunt entitatea legală care participă, iar noi furnizăm vaccinul. În ceea ce priveşte preţul, aş spune că sunt mai multe componente. În primul rând, cum spuneam, totul se bazează pe cerere şi ofertă. Depinde şi care a fost cererea la nivel global şi care a fost preţul minim pe care compania l-a acceptat ca să fie depus în cadrul licitaţiei. În ultimii ani, în fabrica din Olanda, noi ne-am extins producţia. Ne-am crescut capacitatea de producţie, ceea ce ne-a conferit şi o oarecare eficientizare şi o imbunătăţire a procesului de producţie.”
Faptul că autorităţile nu organizează campanii de informare despre rolul şi efectul vaccinurilor a făcut ca numărul românilor care se vaccinează se scadă de la an la an.
În schimb, mediul online a fost umplut de articole, nefundamentate - spun doctorii - din care afli că vaccinarea ar duce la apariţia autismului, a reumatismului, diabetului, astmului bronșic, cancerului, dar mai ales a alergiilor, precum și tulburărilor comportamentale.
„Vaccinurile antigripale produc nişte reacţii adverse, dar, statistic, sunt foarte, foarte puţine. Nimic îngrijorător. Mie îmi place să compar vaccinul cu centura de siguranţă. În primul rând ştiind că vaccinul este o măsură de prevenţie. Cultura de prevenţie în România nu este foarte dezvoltată. Noi suntem învăţaţi să ne tratăm când apare problema. Ministerul Sănătăţii face cât poate să facă în limita unor bugete, având în vedere anumite priorităţi. Probabil se consideră că sunt boli mult mai grave de care trebuie să aibă grijă”, spune Adrian Grecu, manager general Mylan.
„Ministerul Sănătăţii ar trebui să aibă un buget special dedicat pentru astfel de campanii. Un prim pas l-am făcut tot împreună şi am pregătit un mic clip publicitar. Acest clip publicitar sper că vine în sprijinul aducerii aminte a populaţiei, că vaccinarea este un instrument util şi singurul de a preveni gripa”, afirmă Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.
Pe baza ratelor actuale de vaccinare din Europa, se estimează că peste 2 milioane de cazuri de gripă sunt evitate anual în întreaga Uniune în urma vaccinării. Economiile făcute în urma prevenirii gripei se ridică la aproximativ 332 milioane de euro.
Datele preliminarii ale unui studiu realizat pentru sezonul 2013 - 2014 de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în colaborare cu experții Biroului OMS pentru Europa, arată că, în România, costurile consultațiilor la medicii de familie și ale spitalizărilor pentru gripă, pentru afecțiunile clinice compatibile cu gripa (ILI), și infecțiile respiratorii acute severe (SARI) au depășit 2,4 milioane de euro.
