Oficialii din Sănătate promit că vor demara un amplu program de screening pentru hepatita C şi iau în calcul decontarea unui tratament de ultimă generaţie care ar putea creşte cu mult speranţa de viaţă a celor 600.000 de români infectaţi cu acest virus.
Hepatita C este una dintre cele mai serioase probleme de sănătate din România. Suntem pe locul doi în Europa şi pe locul patru în lume la decesele provocate de această boală, iar medicii se aşteaptă, în anii următori, la o explozie de ciroze şi cancere în rândul celor infectaţi. Deşi hepatita C se poate vindeca în proporţie de 100%, cei mai mulţi bolnavi ajung foarte târziu la medic, iar tratamentul de ultimă generaţie nu este decontat de stat.
În acest sens, oficiali din Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, medici, pacienţi şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice au lansat, ieri, Coaliţia „Împreună împotriva hepatitei”, prin care îşi propun să demareze un amplu program de prevenire, diagnosticare şi tratare a pacienţilor.
Perioada neagră a transfuziilor
În prezent, mai bine de jumătate de milion de români suferă de hepatita C. Numărul mare al cazurilor nu este deloc întâmplător. Mulţi s-au îmbolnăvit în perioada anilor `80-`90, ca urmare a transfuziiilor cu sânge netestat. Medicii de la Fundeni, principalul spital în care ajung pacienţii cu hepatite, spun că sunt copleşiţi de numărul mare de cazuri cu care se confruntă zilnic.
„170 de milioane de persoane suferă la nivel global de hepatita C, adică 3% din populaţie. România este un hotspot pe această hartă. Până în 2030 ne aşteptăm ca numărul cazurilor de ciroză să crească cu 25-50%. La Fundeni avem un număr impresionant de astfel de cazuri şi puţini au şansa să facă un transplant de ficat”, a declarat medicul Liana Gheorghe, şefa secţiei III Gastroenterologie de la Institutul Clinic Fundeni.
Cele mai afectate sunt persoanele între 40 şi 70 de ani, iar zonele cu cea mai mare prevalenţă a cazurilor de hepatită C sunt Moldova, Muntenia şi Dobrogea. de asemenea, incidenţa bolii este ceva mai ridicată în cazul femeilor, din cauza avorturilor efectuate în condiţii nesigure, înainte de `89.
Cabinetele stomatologice, în continuare surse de infecţie
Semnatar al programului Coaliţei, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a subliniat importanţa unui program de screening. În prezent, acesta lipseşte cu desăvârşire, testele pentru depistarea infecţiilor cu virsurile hepatitice B şi C nu sunt rambursate şi sunt destul de costisitoare. „Şi în zona de prevenţie sunt multe de făcut. E de netolerat ca pacienţii să aibă în continuare suspiciuni că pot contracta acest virus din spital, în urma operaţiilor, sau în cabinetele stomatologice. Dacă problema e reală, trebuie rezolvată urgent”.
Şi secretarul de stat Raed Arafat a recunoscut că mai avem încă de învăţat la capitolul prevenţie. „Prevenirea începe de la a purta mănuşi în spital, până la campanii de educare a populaţiei. Totuşi, am trecut într-o altă etapă. Dacă până acum câţiva ani vorbeam doar despre un control al bolii, astăzi este posibil să avem pacienţi vindecaţi”, a declarat secretarul de stat.
Deşi pacienţii au acces la tratamentul cu interferon, o problemă rămâne faptul că România nu a trecut încă la tripla terapie, o schemă a cărei rată de vindecare ajunge la 70-80% (faţă de 50%, cât are actuala).
