Cercetarea de Nobel de la Cluj s-a blocat. Sângele artificial descoperit în laboratoarele Facultăţii de Chimie, din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" a rămas fără finanţare.
SÂNGE ARTIFICIAL Oamenii de stiinta care se ocupa de testele clinice pe sobolani ale sangelui artificial pe baza de hemeritrina lucreaza fara salarii de doua luni, iar cercetarea nu poate continua, scrie ziardecluj.ro.
Cercetatorii au nevoie de 2.000 de euro pentru a putea continua testele cu SÂNGELE ARTIFICIAL pe baza de hemeritrina. Universitatea Babes-Bolyai (UBB) se pierde in detalii si sustine ca are nevoie de o cerere scrisa depusa de catre cercetatori pentru a lua in calcul finantarea necesara, in valoare de 8.700 de lei.
Ministerul Educatiei a alocat, in decembrie 2013, 200.000 de lei pentru cercetare unui institut clujean aflat in moarte clinica, insa banii nu au ajuns direct la oamenii de stiinta si o parte din ei s-au pierdut intr-o gaura neagra. Toti cei patru cercetatori implicati in proiect lucreaza pe gratis pentru reteta sangelui artificial creata la Cluj.
Cercetatorii clujeni lucreaza pe gratis de doua luni, in conditiile in care Ministerul Educatiei a inclus SÂNGE ARTIFICIAL in lista programelor cu prioritate nationala.
"Momentan nu avem niciun fel de finantare. Ministerul Educatiei a alocat la finalul anului 2013, 200.000 de lei pentru cercetare. (…) Am consumat o parte din ei. Ne-au ajutat sa demaram experimentele pe un lot mai mare de probe, dar moment nu avem niciun fel de finantare. Exista o promisiune de continuare de la Minister. Pe de alta parte e de spus ca din finantarea care a venit anul trecut a fost una pe care am primit-o e pentru ca Ministerul a considerat ca e un proiect de prioritate nationala", a spus, pentru Ziar de Cluj, inventatorul sangelui artificial de la Cluj-Napoca, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu.
Cercetatorul clujean sustine ca, situatia nu este una noua, insa ca, din pacate, s-ar putea ca alti oameni de stiinta, din tarile dezvoltate sa preia ideea din mers. Silaghi-Dumitrescu este in situatia in care trebuie sa mai opreasca o data cercetarile. Din 2010 pana in 2013 nu a mai primit niciun ban pentru explorari stiintifice in ceea ce priveste sangele artificial si s-a straduit sa dezvolte proiecte conexe pentru a-si continua cercetarile.
Soluţia conţine apă, săruri şi o proteină - hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.
"Din 2007 lucrăm la aceste experimente şi avem şi o finanţare specială din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ideea este un deziderat la care s-au gândit mulţi în lume, sângele artificial, care trebuie să aibă o caracteristică pe care o consider importantă, şi anume rezistenţa la stres.
Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Noi credem că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic", a detaliat cercetătorul clujean.
Potrivit acestuia, la testele de laborator reţetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic şi chimic, iar în testele preliminare pe animale par să nu dezvolte toxicitatea care apare în alte produse.
"Rezultatele preliminare pe şoareci sunt încurajatoare. Şoarecii trataţi cu sângele artificial «Made in Cluj» au rămas indiferenţi, şi asta e tot ce ne dorim, nu dorim să fie mai bine ca înainte, ci, pur şi simplu, să nu prezinte semne de inflamaţie, de boală. Scopul final este să nu existe reacţii de respingere a sângelui artificial de către organismul uman, care există acum la anumite produse", a explicat Radu Silaghi-Dumitrescu.
Potrivit acestuia, după finalizarea testelor pe animale, când specialiştii vor fi convinşi sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni.
"Eu aştept ca testele pe animale să poată să dea rezultate concludente într-un an sau doi, dincolo de asta deja nu mai ţine de cercetare, ci de autorizaţii. Testele pe oameni sunt un subiect foarte delicat, trebuie nişte autorizaţii foarte serioase şi reprezintă un risc enorm", a menţionat el.
Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini după ce a auzit de această proteină în perioada de patru ani cât a lucrat în laboratoare din SUA.
"Hemeritrina este unică, se mai găseşte în câteva bacterii, dar în rest în foarte puţine organisme.
Când mă gândeam foarte serios la cercetarea substitutelor de sânge, mi s-a părut o idee interesantă, ştiind despre acea proteină că refuză să reacţioneze cu agenţii de stres căreia hemoglobina îi cade pradă în termeni de milisecunde", a explicat cercetătorul, care a discutat cu un profesor din SUA, expert în proteina menţionată, iar acesta a fost de acord cu cercetările sale.
Sângele artificial are aplicaţii în chirurgie, pentru că în timpul operaţiilor se pierde foarte mult sânge, dar şi în cazul unor accidente, când este nevoie de o cantitate mare de sânge pentru un timp scurt.
"Ceea ce propunem noi nu este un înlocuitor permanent al sângelui, ci ceva care, pentru o zi, pentru câteva ore, poate să permită organismului să funcţioneze până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii. Încercăm să facem aici ceva ce doar transportă oxigenul şi permite inimii să pompeze mai departe sânge. Ideea este de a face sânge artificial instant, sub formă de praf, fără să îl depozitezi în frigider, unde stă o lună, după care expiră, se degradează parţial. Avem nevoie de un praf care poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat. Poţi să îl pui în raniţă, dacă eşti soldat în Afganistan şi îl ai la tine şi, în caz de nevoie, adaugi apă şi ai sângele pregătit", a explicat cercetătorul.
Cercetările privind sângele artificial au loc în laboratoarele Facultăţii de Chimie a UBB, unde specialiştii pot obţine aproape orice doresc din punctul de vedere al reacţiilor chimice.
Silaghi-Dumitrescu a adăugat însă că marea provocare a acestor cercetări este faptul că încearcă să facă ceva ce nu s-a făcut deloc în România, o alta fiind lipsa de predictibilitate privind fondurile.
După finalizarea cercetărilor pe animale, studiile echipei lui Radu Silaghi-Dumitrescu vor fi publicate în reviste de specialitate, iar, ulterior, acestea vor fi brevetate.
Radu Silaghi-Dumitrescu are 39 de ani, a absolvit cursurile Facultăţii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca şi are două doctorate, unul în chimie anorganică, obţinut în 2005 la UBB, al cărui conducător a fost preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, iar celălalt în chimie bio-anorganică, obţinut în 2004 la Universitatea Georgia din SUA. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie într-un colectiv integrat într-o reţea europeană numită "Euro Blood Substitutes". Din 2011 este conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB şi are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate.
