Cercetările au durat cinci ani şi au implicat peste 25.000 de pacienţi hipertensivi trataţi, cu vârste de peste 55 de ani, fără deficite cognitive. Toţi participanţii au fost evaluaţi periodic, măsurându-li-se ritmul cardiac şi tensiunea arterială la fiecare şase luni. De asemenea, aceştia au efectuat diverse teste (de orientare, de calcul, memorie, atenţie etc.) pentru evaluarea funcţiilor cognitive la începutul monitorizărilor, la doi ani şi la sfârşitul acestora.
Tensiune arterială scăzută, nepericuloasă
Rezultatele au arătată că o presiune arterială sistolică mare (> 145 mmHg) se asociază cu o progresie mai rapidă a declinul cognitiv, în timp ce un nivel relativ scăzut al acestei valori (<124 mmHg) nu pare să producă prejudicii.
Totuşi, riscul cel mai mare de deficit cognitiv a fost înregistrat în cazul persoanelor care au prezentat variaţii importante ale tensiunii arteriale de la o vizită la alta (indiferent de valorile avute), precum şi un ritm cardiac accelerat.
Astfel, cercetările au condus la concluzia alarmantă că instabilitatea tensiunii arteriale şi pulsul prea rapid produc daune în structura şi funcţionarea creierului, favorizând instalarea mai rapidă a demenţei.
