Care sunt problemele și soluțiile actuale ale sistemului de sănătate din România? Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) este o organizaţie nonguvernamentală științifică, apolitică, formată din organizaţii judeţene ale medicilor de familie din judeţele României şi Bucureşti. Instituția are peste 20 de ani și a crescut constant, reprezentând în prezent drepturile a 42 de asociații locale din toată țara.
Cu un total de aproximativ 7.000 de medici înscriși în asociațiile locale, misiunea SNMF este de a ajuta cabinetele doctorilor să ajungă în poziția corectă în societatea românească și în sistemul medical, așa cum explică chiar conducerea societății. “Țările europene și nu numai au ajuns la concluzia normală că sănătatea populației depinde enorm de dezvoltarea medicinei de familie. Eficientă și necostisitoare, față de alte segmente ale sistemului medical, medicina de familie poate aduce beneficii substanțiale pacienților, poate depista la timp riscuri și boli, poate vindeca suferințe, poate preîntâmpina agravarea bolilor deja instalate, poate consilia, educa, contribui la menținerea sănătății. SNMF este o societate profesională preocupată de pregătirea medicilor de familie, de imaginea medicinei de familie, de demnitatea medicilor, de interesele economice ale medicilor de familie. Avem evenimente profesionale numeroase, avem platformă de e-learning, construim o curiculă înnoită, ne implicăm în toată activitatea medicilor de familie”, ne-a declarat doctor Rodica Narcisa Tănăsescu, preşedintele Societății Naționale de Medicina Familiei.
Societatea este recunoscută în rândul medicilor de familie și nu numai pentru programele de formare speciale pe care le derulează în mod constant.
Cursurile sunt destinate medicinei de familie, specialitate cu particularități bine stabilite și care ajută pacienții, indiferent de problemele de sănătate pe care le au aceștia. “Noi tratăm omul și nu boala, individul, nu organul. Facem sinteza diagnostică și terapeutică, ierarhizăm riscurile și bolile. Așadar, așa cum pentru nefrolog sunt potrivite programe realizate de nefrologi, pentru medicii de familie sunt potrivite programe realizate de Societatea Profesională a Medicilor de Familie sau de către asociațiile afiliate”, explică președintele SNMF.
Unul dintre cele mai recente astfel de cursuri este “Nutriția la copilul între 1 an și 5 ani”. Proiectul a fost dezvoltat de medici formatori de medicina familiei și informează medicii de familie despre relația între alimentația copilului și dezvoltarea unui adult sănătos, fiind realizat cu sprijinul Danone Nutricia Early Life Nutrition.
Cea mai mare problemă a sistemului medical din România este instabilitatea legislativă și conceptuală, spune doctorul Rodica Narcisa Tănăsescu, dar și lipsa unei viziuni a autorităților pe termen lung.
La toate acestea, se adaugă finanțarea foarte redusă, cea mai mică din Europa, dacă este comparată cu procentul din PIB destinat sistemului medical. „Am avut aproape 30 de minștri ai sănătății, fiecare cu propria viziune, propria echipă, propria reformă. Niciunul nu a apucat să finalizeze mare lucru și am luat-o de la capăt. Până la urmă, trebuie înțeles că sănătatea populației nu este o joacă și nici opțională pentru decidenți” explică președintele SNMF.
Soluțiile se lasă, așadar, așteptate, medicii de familie doresc îmbunătățirea contractelor încheiate cu toate casele de asigurări, reducerea birocrației, dar și creșterea independenței profesionale pentru rezultate ridicate. „E nevoie să ne asigurăm că putem lucra liniștiți, că putem consulta nestingheriți, fără teama de a fi mereu culpabili față de unele prevederi exagerate ale contractelor. Deocamdată, povara birocratică este încă imensă, sistemele informatice merg încă cu erori, <steluțele> din protocoale ne impiedică, uneori, să ne facem meseria și să acordăm pacienților tratamentul necesar, conform curriculei noastre de pregătire, ba nici măcar nu putem recomanda unele investigații uzuale strict necesare. Unele lucruri s-au ameliorat, dar mai e drum lung până la normalitate. Fără să ne dorim, punem pacienții pe drumuri, adesea pierdem momentul oportun pentru a fi investigați și tratați”, ne-a declarat doctor Rodica Narcisa Tănăsescu, președintele SNMF.
O noutate care a cauzat nenumărate discutiții printre profesioniștii sistemului de sănătate din România este introducerea cardului de sănătate. Dacă inițial se discuta despre 1 februarie ca dată de la care acesta devine obligatoriu, acum fără card serviciile nu vor mai fi decontate, acum lucrurile s-au schimbat. Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în perioada 1 februarie – 31 aprilie 2015 cardul naţional de sănătate se va utiliza în paralel cu actualul sistem de validare a serviciilor medicale.
Problema actuală este însă distribuția precară. Multe carduri au fost returnate caselor de asigurări de sănătate locale sau nu au ajuns, din diferite alte motive logistice, în posesia cetățenilor.
Medicii de familie au respins ideea distribuirii cardurilor de sănătate rămăse la nivelul caselor de asigurări. Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie au anunțat că nu acceptă implicarea lor în distribuția cardurilor de sănătate rămase nedistribuite și nici în acțiunile de distribuire ulterioare. “Deocamdată, există o perioadă <de probă>, probabil de trei luni, în care sistemele vor funcționa în paralel, ceea ce va permite rezolvarea unor disfuncționalități. E normal să fie distribuite de casele de asigurări, pentru că așa scrie în Legea 95! În lege scrie clar cine distribuie cardurile rămase, cardurile care se vor pierde, care se vor deterioara, cardurile care vor fi emise pe măsură ce copiii ajung la 18 ani. Cardul este un document de identificare, la fel ca și cartea de identitate sau pașaportul și nu poate fi înmânat decât prin emițător, adică de casele de asigurări. Noi ne-am arătat toată disponibilitatea pentru proiectele CNAS, toate pe banii cabinetelor: ne-am cumpărat cititoare, hub-uri, avem semnătură electronică, abonamente de internet, câte două imprimante. Ba chiar am acceptat, tacit, să activăm cardurile, ca orice furnizor de servicii medicale, deși și asta consumă timp, mai ales că trebuie să explicăm câte ceva pacienților, total dezorientați. Ce-ar însemna, ca pe lângă consultațiile programate, în cadrul cărora activăm și carduri când merge serverul CNAS, pe lângă urgențe și boli acute, să mai vină peste bolnavi și cei care își caută cardul?”, explică președintele SNMF.
Cardul de sănătate este un act de identitate pentru sănătatea fiecărui pacient român. Acesta va avea un PIN, asemenea unui card bancar, ce trebuie reținut de fiecare român și este valabil cinci ani, doar pe teritoriul României. Cardul va fi prezentat atât la medicul de familie, cât și în cadrul unităților spitalicești, în cazul tratamentelor ambulatorii de specialitate, dar și la farmacie sau la laboratoarele de analize, pentru a demonstra statutul de asigurat medical.
Singurele situații în care românii neasigurați vor putea beneficia de serviciile medicale sunt urgențele.
Nu doar distribuția cardului de sănătate a reprezentat o problemă, ci și dotarea cabinetelor medicilor de familie cu cititoare speciale. Toți doctorii au fost nevoiți așadar să-și achiziționeze cititoare speciale de carduri. „Din păcate, din toate modelele postate de CNAS, numai două sunt cu ecran și tastatură, dintre care unul extrem de mic, cu taste milimetrice, greu de uilizat pentru cineva neîndemanatic. Dacă ținem cont că cei mai mulți dintre pacienții din cabinete sunt vârstnici, neobișnuiți cu astfel de instrumente, vă dați seama că nu am dorit să se tasteze direct în laptopurile noastre, din cauza riscului de defectare, de blocare a acestora. Ei bine, nu a fost deloc ușor să găsim cititoare de card cu ecran și tastatură, dar majoritatea le avem deja, iar unii le-au comandat, dar încă le mai așteaptă”, explică doctorul.
Singura problemă încă nesoluționată de autorități este legată de inscripționarea datelor medicale ale pacienților pe card, în situația în care informațiile se regăsesc și în Dosarul Electronic de Sănătate. “Sperăm să nu apară obligații de introducere de date în Dosarul Electronic de Sănătate și că se vor prelua automat de la toate nivelele sistemului, căci atunci chiar ar trebui să închidem cabinetele, oricum nu ar mai fi timp de medicină. Problemele Dosarului Electronic de Sănătate țin de probleme informatice, dar mai ales de probleme etice, de păstrare a confidențialității datelor medicale ale pacienților. Datele vor fi stocate pe un server al CNAS, ceea ce ridică responsabilități imense. Toate aceste lucruri trebuie stabilite prin lege, cu responsabilități clare”, ne-a declarat doctor Rodica Narcisa Tănăsescu, președintele SNMF.
