Aşadar, deşi au avut la dispoziţie trei luni pentru a testa funcţionalitatea sistemului informatic, medicii din spitale se confruntă cu problemele din noul sistem abia acum, cu doar câteva zile înainte ca noile documente să le înlocuiască pe cele vechi.
„Momentan facem teste, dar întâmpinăm probleme. De trei ore încerc să deblochez cardul unui pacient”, a arătat ieri medicul Leonard Grecescu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), în condiţiile în care această unitate medicală este una dintre cele care au cititoare de carduri de săptămâni bune.
„În plus, nu au fost prevăzute în lege situaţiile excepţionale, adică cea în care pacientul pierde cardul pe durata internării în spital, sau cea în care bolnavul nu are cardul asupra lui şi a fost adus de urgenţă dintr-un alt judeţ, fiind victimă a unui accident rutier. Cel mai probabil, noul sistem va prelungi şederea pacientului în spital”, a mai atras atenţia medicul Grecescu.
În urmă cu o săptămână însă, jumătate din cele 64 de unităţi sanitare publice şi private aflate în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu deţineau cititoarele prevăzute de lege, aparatură ce validează serviciul medical oferit pacienţilor.
Zeci de cititoare pe secţiile marilor spitale
Situaţia s-a remediat în Bucureşti doar în urma unor controale demarate la solicitarea ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care i-a avertizat pe manageri că, în lipsa cititoarelor, au obligaţia să acopere costul serviciului din bugetul propriu al spitalului. Oficialul i-a asigurat însă pe pacienţii cu card şi pe cei cu adeverinţă de asigurat că vor fi consultaţi sau internaţi în spital chiar dacă unele spitale nu sunt pregătite.
Între timp, românii care nu au intrat în posesia cardului de sănătate se calcă în picioare la sediile caselor judeţene de asigurări pentru a obţine bucata de plastic, singura care le garantează accesul în sistem din 1 mai. Spre exemplu, la Spitalul de Urgenţă Pantelimon au fost puse cititoare nu doar pe fiecare secţie ci şi la biroul de internări şi la camera de gardă, iar personalul a fost deja instruit să folosească documentul electronic începând cu 1 mai, susţine doctorul Mitoiu Fiorella, purtător de cuvânt.
La Spitalul Floreasca, fiecare secţie a fost dotată cu cel puţin un cititor de card, pentru a nu îngreuna activitatea spitalicească, însă medicii de aici nu au activat carduri până în prezent, a arătat doctorul Bogdan Opriţa, purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare. Şi doctorul Irina Eclemea, reprezentanta Autorităţii Spitalelor din Municipiul Bucureşti, susţine că toate spitalele aflate în subordinea Primăriei Capitalei după descentralizarea făcută în urmă cu câţiva ani au achiziţionat cititoare, în număr variabil, în funcţie de mărimea unităţii sanitare. Spitalele care nu au reuşit să cumpere aparatura nu vor beneficia de o perioadă de graţie sau de o extindere a termenului, mai spun autorităţile.
Cum s-au pregătit spitalele din teritoriu
Managerii de spitale din teritoriu au fost mai harnici decât cei din Bucureşti. Aceştia au început să cumpere cititoare încă de la finalul anului trecut. Spre exemplu, la Spitalul de Urgenţă Constanţa au fost achiziţionate 100 de aparate. O parte din ele au ajuns şi la clinicile exterioare ale unităţii medicale. Şi conducerea Spitalului de Urgenţă Arad şi-a făcut datoria încă din decembrie, când a cumpărat 100 de cititoare cu 90 de lei bucata. Reprezentanţii celei mai mari unităţi sanitare din Sibiu spun că la Spitalul Judeţean, care are o capacitate de 1.000 de paturi, au fost achiziţionate 130 de carduri.
Şi directorii de la cel mai mare spital regional din Moldova, „Sf. Spiridon“ din Iaşi, sunt deja obişnuiţi cu noul sistem. Aici, cardurile sunt folosite în cazul a 30-40% dintre internări, iar acum se face instructajul întregului personal.
Ce conţine cardul de sănătate
Cardul de sănătate validează, în primul rând, calitatea de asigurat. Alergiile, grupa de sânge şi alte date medicale vor fi introduse pe card doar la cererea pacientului, în timp ce pentru calitatea de donator de organe trebuie să existe şi declaraţie notarială, subliniază autorităţile.
„Cardul de sănătate este un document personal care nu trebuie înstrăinat. El nu trebuie să rămână niciodată la furnizorul de servicii medicale. Pacientul trebuie să fie conştient de faptul că fiecare utilizare a cardului de sănătate reprezintă autorizarea efectuării unei plăţi din fondul de sănătate pentru un serviciu medical efectuat în numele lui”, a declarat Vasile Ciurchea, preşedinte CNAS, adăugând că documentul se blochează în momentul în care pacientul tastează de cinci ori greşit codul PIN. În viitor, autorităţile îşi doresc ca şi biletul de trimitere, concediul medical şi reţeta electronică să fie trecute pe cardul de sănătate.
Cum va fi folosit cardul de sănătate
Cardul de sănătate poate fi activat, în teorie, de orice furnizor de servicii medicale, exceptând farmaciile. Ca orice card, şi acesta are un cod PIN - iniţial 0000, urmând ca în momentul activării sale, la medicul de familie, fiecare asigurat să îşi aleagă un nou cod PIN, personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. PIN-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient. Cardul este folosit la medicul de familie, de medicii din policlinică dar şi de cei din spital, în momentul acordării serviciilor medicale.
De pildă, pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice - investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.
În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul. Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.
Asiguraţii care au refuzat cardul de sănătate pot obţine, în urma unei solicitări la casa se sănătate de care aparţin, o adeverinţă, valabilă trei luni. Cu acest document pot face dovada calităţii de asigurat şi pot, astfel, beneficia de servicii medicale.
În cazul în care un asigurat pierde cardul de sănătate, el este nevoit să notifice autorităţile, să depună o cerere de înlocuire şi să achite o taxă de 15 lei. În 30 de zile ar trebui, conform legii, să intre în posesia noului document electronic, pe care îl poate ridica de la sediul casei judeţene de care aparţine.
