Sistemul public de sănătate reprezintă principala opţiune a românilor, pentru că este gratuit, iar oamenii au încredere în doctori, însă are vulnerabilităţi, cauzate de calitatea scăzută a serviciilor, în special în spitale, costurile suplimentare pentru medicamente pe durata internării şi corupţie.
Aceste concluzii reies dintr-un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), cu privire la calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc şi percepţia asupra corupţiei din sistem.
Potrivit cercetării, sistemul public de sănătate continuă să reprezinte principala opţiune pentru cea mai mare parte a pacienţilor, din considerente ce ţin de gratuitatea şi accesibilitatea serviciilor, de recomandări primite din partea medicilor de familie, dar şi de încrederea în competenţa medicilor din sistemul public. Totuşi, vulnerabilităţile generate de calitatea scăzută a serviciilor, în special în spitale, costurile suplimentare pentru medicamente necesare pe durata spitalizării, precum şi percepţia conform căreia sistemul este profund măcinat de corupţie, la diferite niveluri, continuă să fie percepute ca principalele probleme ale sistemului sanitar românesc.
Studiul relevă că aproximativ o cincime din populaţia adultă a României oferă plăţi informale în sistemul public de sănătate. În acelaşi timp, deşi legislaţia privind drepturile pacientului prevede posibilitatea recompensării personalului sau unităţii sanitare în care acesta a fost îngrijit, cercetarea arată că nu există norme de aplicare a textului respectiv. Astfel, legea naşte duplicitate şi confuzie.
Un alt aspect important evidenţiat de studiu este faptul că o mare parte a pacienţilor nu cunosc care le sunt drepturile, unii dintre aceştia considerând chiar că ar avea anumite obligaţii care nu sunt în concordanţă cu legislaţia. În acest sens, este necesară şi oportună o mai bună informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în calitate de pacienţi, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel naţional şi local, spun realizatorii studiului.
În ceea ce priveşte soluţiile propuse de respondenţi pentru asigurarea unui act medical de calitate, acestea vizează, în principal, aspecte precum: asigurarea resurselor materiale şi umane necesare, creşterea nivelului de salarizare şi profesionalizare a personalului medical din sistemul public de sănătate, cât şi îmbunătăţirea comunicării medic-pacient.
Faţă de cercetarea similară realizată în 2013, datele nu au suferit schimbări semnificative. Astfel, gradul de mulţumire faţă de calitatea serviciilor de sănătate este comparabil cu cel de anul trecut. Şi tot asemănător rezultatelor din 2013, bărbaţii se arată mai critici cu privire la calitatea serviciilor, la fel ca persoanele de peste 50 ani cu educaţie medie.
Pe de altă parte, dreptul de a fi informaţi în legătură cu starea de sănătate şi intervenţiile medicale propuse este cunoscut de 65% dintre respondenţi, faţă de 78% în 2013.
Conform aceluiaşi studiu, aproape jumătate dintre respondenţi (49%) nu cunosc faptul că pacienţii au dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală, iar 5 din 10 intervievaţi nu cunosc faptul că informaţiile confidenţiale privind starea de sănătate pot fi divulgate doar dacă îşi dau consimţământul explicit.
Studiul a fost realizat în perioada 18-29 februarie, cu sprijinul institutului CSOP, pe un eşantion de 1.076 persoane, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de minimum 18 ani.
