Introducerea cardului de sănătate, scumpirea la raft a „celor mai ieftine medicamente din UE, introducerea pe lista de compensate a terapiilor interferon free, dosare penale la nivel înalt, revolte pe reţelele de socializare, dar şi propuneri inedite şi schimbări la portofoliul Sănătăţii sunt noutăţile aduse de 2015 în sistemul medical.

Sănătatea din România a avut parte de câteva schimbări majore: plicul cu bani şi atenţiile pentru medici au fost interzise prin lege; odată cu schimbarea Guvernului, a fost desemnat un nou ministru, Patriciu Achimaş-Cadariu, după ce propunerea unui specialist „în chiloţi” a devenit virală pe internet, iar în urma tragediei din Colectiv a început să fie recunoscută existenţa infecţiilor nosocomiale din spitale.

Medicii, revoltă pe Facebook
Tot în acest an, a avut loc şi cel mai inedit protest din sistem: comunitatea medicală a luat foc pe reţelele de socializare, revoltându-se nu doar împotriva guvernanţilor, ci şi împotriva celor care ar trebui să îi reprezinte: liderii sindicali şi Colegiul Medicilor.
Nemulțumiţi de condiţiile din spitale şi de „cele mai mici salarii din UE”, peste 32.000 de medici şi simpatizanţi s-au adunat pe Facebook, solicitând salarii decente şi modernizarea sistemului. În două săptămâni au obţinut ce n-au reuşit sindicaliştii în câţiva ani: 25% mai mult la leafă.

Terapii interferon free, doar pe hârtie
Anul a început cu speranţe mari pentru bolnavii de hepatita C. Autorităţile le-au promis că, în sfârşit, vor avea acces la tratamente eficiente, fără interferon. Anunţate din primăvară, negocierile cu producătorii s-au încheiat abia în toamnă, după multe presiuni din partea pacienţilor şi anchete ale Avocatului Poporului.

Oficialii din CNAS au anunţat că, de la 1 octombrie, va deconta noua terapie doar pentru 5.000 de pacienţi cu forme foarte grave ale bolii: ciroză şi fibroză F4. După trei luni, testele hepatice şi analiza dosarelor nu s-au încheiat încă, astfel că medicamentele revoluţionare nu au ajuns nici până acum la bolnavi. Ba mai mult, numeroşi pacienţi cu semne evidente de boală avansată şi diagnosticaţi deja cu ciroză sau fibroză F4 au constatat cu surprindere că analizele (făcute de această dată în laboratoarele agreate) li s-au îmbunătăţit brusc şi nu se mai încadrează pentru aprobarea dosarului. Poticnirile autorităţilor au dus la sute de decese în rândul bolnavilor.

Cei care îşi permit au început să se trateze pe cont propriu în India, Egipt sau Bangladesh. Medicamentele ieftinite, mai scumpe la raft
După şase ani de amânări, în vară, guvernanţii au anunţat ieftinirea medicamentelor cu 20%, afirmând că astfel le dau românilor dreptul de a-şi cumpăra tratamente la preţurile mici practicate în alte ţări din UE. În ciuda promisiunilor, bolnavii au avut parte de surprize în farmacii: au scos mai mulţi bani din buzunar. Asta pentru că Ministerul Sănătăţii a redus preţul doar la unele produse farmaceutice, eliberate gratuit, pe bază de reţetă. Ceea ce a fost în beneficiul caselor de asigurări de sănătate, care au decontat mai puţin. În schimb, pastilele la liber, pentru care românii plătesc prețul integral, au fost scumpite.

Scandalurile anului
 Doi înalţi funcţionari din Ministerul Sănătăţii, secretarul de stat Alin Ţucmeanu şi şefa Direcţiei de Politica Medicamentului, Mihaela Udrea, au ajuns după gratii, cu dosare pentru corupţie.

 Spitalele din România au rămas fără leac pentru două boli mortale - tetanos şi turbare - din cauză că Ministerul Sănătăţii nu s-a înţeles la preţuri cu producătorul vaccinurilor necesare imunizării. Medicii au avertizat că, fără vaccin, românii muşcaţi de animale riscă să moară în chinuri groaznice. Serurile indispensabile se produceau, până nu demult, la Institutul Cantacuzino.

 Anul s-a încheiat cu un alt scandal, cel al „alegerilor pe viaţă” pentru conducerea Colegiului Medicilor (CMR). Procesul electoral a fost invalidat în 35 de judeţe, nefiind respectată legea. Aceasta a fost schimbată, de urgenţă, chiar în timpul alegerilor. Medicii spun că legislaţia a fost încălcată intenţionat de şefii CMR, deoarece noua lege le permite, practic, un număr nelimitat de mandate. Cardul, mai mult blocat
Cel mai amplu proiect al sistemului sanitar este, probabil, cardul de sănătate, care a devenit obligatoriu din acest an.
Amplu nu prin beneficiile aduse sistemului, ci prin problemele, pagubele şi frustrările create medicilor şi pacienţilor. Deşi era menit să reducă birocraţia şi să blocheze decontările fictive, sistemul cardurilor de sănătate a blocat doar activitatea cabinetelor şi a spitalelor, dar şi dreptul constituţional la asistenţă medicală al pacienţilor.

Blocarea frecventă a sistemului informatic SIUI a făcut o „gaură” considerabilă în bugetele medicilor de familie şi ale spitalelor, care nu şi-au putut valida şi deconta serviciile acordate. Deşi au impus obligativitatea cardurilor, responsabilii din Sănătate au fost incapabili să emită documentul pentru toţi cei îndreptăţiţi să-l primească. Rezidenţii în România au fost omişi la tipărirea cardurilor, mii de documente s-au rătăcit pe drum şi alte câteva mii nu pot fi activate. Pentru pacienţi, a însemnat cozi interminabile la CAS şi umilinţe. Fără card, nu au putut beneficia de consultaţii şi reţete compensate.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro