Din 3.367 de probe analizate, care au inclus fructe, legume, cereale, mâncare din cereale pentru bebeluşi şi produse de origine animală, 839 (25%) conţineau reziduuri de pesticide, iar 31 (0,9%) aveau cantităţi de pesticide peste limita maximă admisă prin lege.
Ba, mai mult, unele produse analizate (417 dintre ele) aveau mai multe tipuri de pesticide:
Merele – aveau în compoziţie între 2 şi 7 tipuri de pesticide. Au fost analizate 29 de mostre de mere, dintre care 17 (58,62%) erau româneşti.
Grepfrutul – 72 de mostre; numărul de pesticide – între 2 şi 5; 60 dintre mostre (83,3%) proveneau din Turcia.
Lămâile – 88 de mostre; numărul de pesticide – între 2 şi 5; 80 dintre ele (90,9%) erau turceşti.
Mandarinele – 47 de mostre; numărul de pesticide – între 2 şi 5; 41 dintre ele (89,36%) proveneau din Turcia.
Portocalele – 23 de mostre; numărul de pesticide – între 2 şi 5; 11 dintre ele (47,82%) erau turceşti.
Roşiile – 30 de mostre; numărul de pesticide – între 2 şi 5; 21 dintre ele (70%) erau turceşti.
Grepfrutul – cel mai toxic
Pesticidele detectate cel mai frecvent de autorităţile din cadrul ANSVSA au fost: methidathion, imazalil,tiabendazol, chlorpyrifos şi pyrimethamil. Cele mai mari concentraţii găsite au fost cele de imazalil în grepfrut – de 21,200 mg/kg.
Mâncarea bio pentru bebeluşi conţine pesticide
Raportul ANSVSA a avut în vedere şi analiza pesticidelor şi mâncarea pentru bebeluşi pe bază de cereale. Din 11 mostre de astfel de mâncare clasificată ca „bio“ sau „organică“, 10 conţineau pesticide. Într-adevăr, nivelul de pesticide era sub limita maximă admisă în Uniunea Europeană. Mostrele analizate proveneau din Austria, Germania, Polonia, Portugalia şi Spania (cele mai multe).
Merele şi salata verde din România pot conţine pesticide peste limita maximă admisă
Ultimul raport european care a centralizat toate raportările statelor membre UE a fost realizat în 2010. Acesta arăta că merele şi salata verde provenind din România conţineau cantităţi de pesticide peste limita maximă admisă în UE.
De altfel, în 2010, în România s-au găsit 26 de mostre de alimente care depăşeau nivelul maxim admis de pesticide – 0,73%. Raportarea naţională de anul trecut arată o creştere (0,9%).
Câte dintre alimentele bio din Europa conţin pesticide în exces
Acelaşi raport UE din 2010 a analizat şi 3.571 de mostre de alimente bio, ecologice sau organice din 28 de state.
- 0,9% din fructele şi nucile (migdale, nuci, alune etc.) organice sau bio (comparativ cu 2,9%) conţineau cantităţi de pesticide peste limita maximă admisă.
- 1% din legumele provenind din agricultura organică (comparativ cu 3,8% din agricultura convenţională) aveau în compoziţie pesticide în exces.
- În total, au fost găsite 131 pesticide în alimentele organice. 25 dintre ele nu sunt permise pentru folosirea în agricultura organică.
Ce sunt pesticidele
Sunt substanţe chimice care protejează recoltele de insecte, buruieni, rozătoare, germeni, fungi şi de alţi dăunători. Pe de o parte, aceste substanţe sunt benefice pentru recolte, nepermiţând să fie distruse legumele, fructele şi cerealele, iar pe de altă parte, ele nu permit contaminarea recoltelor cu germeni periculoşi pentru om.
Dar pesticidele însele reprezintă un pericol pentru om, mai ales pentru categoriile mai sensibile, cum sunt copiii, bolnavii cronic şi vârstnicii. În ultimii ani, Uniunea Europeană încearcă reglementarea utilizării pesticidelor, astfel încât să se reducă la minimum nivelul de reziduuri din legumele, fructele şi cerealele care ajung pe masa noastră.
Până acum, s-a reuşit într-o oarecare măsură impunerea unor reguli cu privire la nivelul de pesticide utilizate pentru o recoltă. Dar chiar şi aşa, dacă se respectă regula privind nedepăşirea nivelului de astfel de substanţe pentru o legumă, combinarea mai multor pesticide în aceeaşi farfurie (într-o salată, de exemplu), poate fi periculoasă pentru om.
De altfel, Uniunea Europeană le-a impus tuturor statelor membre să implementeze programe de reducere la minimum a nivelului de pesticide până în decembrie 2011, deoarece „riscurile pe care le implică reziduurile de pesticide din fructe, legume şi cereale sunt o problemă de sănătate publică majoră”, atrage atenţia Anne Stauffer, manager în cadrul Alianţei pentru Sănătate şi Mediu.
Ce măsuri putem lua
- Evitaţi merele şi alte fructe sau legume care arată impecabil. Micile găuri din frunzele de suprafaţă ale verzei sau ale salatei verzi sunt o dovadă clară că acestea au fost „vizitate“ de insecte, ceea ce înseamnă că nu au fost tratate cu pesticide sau, dacă s-au folosit astfel de substanţe chimice, nivelul de reziduuri de pesticide atunci când le consumăm este mic.
- Evitaţi să cumpăraţi legumele şi fructele a căror coajă este îndepărtată pe alocuri, deoarece coaja este singura care protejează fructul propriu-zis de contaminarea cu pesticide sau cu alte substanţe chimice. De altfel, coaja este cea în care se regăseşte cel mai mare nivel de reziduuri de pesticide, atrag atenţia specialiştii.
- Înainte de a consuma fructele şi legumele cu tot cu coajă, ele trebuie spălate foarte bine, uneori chiar cu perii speciale pentru vegetale, dar nu cu detergenţi sau cu săpun.
- Lăsaţi fructele şi legumele în apă rece timp de 15 secunde după ce le-aţi spălat pentru a reduce la minimum nivelul de reziduuri de pesticide. În cazul legumelor cu multe frunze, cum sunt varza sau salata verde, se recomandă spălarea atentă a fiecărei frunze în parte şi îndepărtarea frunzelor de la suprafaţă.
Manifestări ale intoxicării cu pesticide
Agenţia pentru protecţia mediului (Environmental Protection Agency – EPA) din Statele Unite ale Americii a realizat o listă a tuturor manifestărilor ce pot apărea ca urmare a expunerii la diferite pesticide frecvent întâlnite în legume şi în fructe. Printre cele mai importante se numără:
Iritaţiile, bubiţele, înroşirea pielii – simptome date, cel mai probabil, de compuşi pe bază de cupru, cadmiu, paraquat, diquat, clorat de sodiu, fosfor, glifosat, hipoclorit de sodiu, thiram etc.
Urticaria – clorhexidină, PCP, DEET (N,N-Diethyl-meta-toluamidă)
Durerile de cap – organofosfaţi, insecticidele pe bază de carbamat, nicotina, arsenic anorganic, mercur organic, compuşi de cadmiu, taliu, boraţi, naftaline, colecalciferol, diquat
Depresie, probleme respiratorii, convulsii sau chiar comă – organofosfaţi, insecticidele pe bază de carbamat, boraţi, diquat
Hipertensiune – taliu, nicotină
Strănut – sabadilla
Dureri abdominale - organofosfaţi, insecticidele pe bază de carbamat, paraquat, diquat, nicotină
Anemie – naftaline, clorat de sodiu, arsină, arsenic anorganic.