Nu este o noutate faptul că banii se numără printre cele mai importante surse de infecţii, cu cât trec prin mai multe mâini. Dar oamenii de ştiinţă de la Universitatea din New York (NYU) au vrut să identifice cu precizie tipurile de bacterii şi riscurile acestora asupra sănătăţii, în cadrul Proiectului Bani Murdari.Analizând materialul genetic de pe bancnotele de 1 dolar, specialiştii de la NYU au identificat 3.000 de tipuri de bacterii, mult mai multe decât au arătat studiile anterioare. Totuşi, ei nu au putut identifica decât 20% din ADN-ul non-uman pe care l-au prelevat de pe bancnote, fiindcă multe dintre microorganisme nu au fost introduse încă în bazele de date genetice.
Proporţia de ADN uman: 27%-48%
ADN bacterian: 54 de milioane de segmente.
Bacteriile identificate:
Specia Acinetobacter: produce infecţii rezistente la antibiotice
Staphylococcus aureus: infecţii cutanate
Bacillus cereus: toxiinfecţii alimentare
Escherichia coli: toxiinfecţii alimentare
Helicobacter pylori: ulcer gastric
Corynebacterium diphtheriae: difterie
Sursa: Universitatea New York
Cum ne pun în pericol sănătatea
Cele mai numeroase bacterii de pe bancnote au fost cele care provoacă acnee. Au fost identificate, de asemenea, bacteria responsabilă cu ulcerul gastric (Helicobacter pylori), cu pneumonia, cu toxiinfecţiile alimentare, printre altele.
Unele dintre ele purtau genele rezistenţei la antibiotice, au descoperit cercetătorii americani.
Deşi studiul a fost realizat pe bancnote de 1 dolar, toţi banii de hârtie sunt murdari, de la rupii la euro, subliniază oamenii de ştiinţă.
„Un portofel la temperatura corpului este un adevărat vas Petri (farfurioară de laborator pe care se cultivă microorganisme)“, subliniază Philippe Etienne, director al companiei Innovia Security Pty Ltd., care produce hârtie specială pentru bancnote pentru 23 de ţări, citat de „Wall Street Journal“.
La nivel mondial, în fiecare an circulă aproximativ 150 de miliarde de noi bancnote.
„Descoperirea noastră ne-a uimit chiar şi pe noi. Am constatat, practic, că microbii chiar se dezvoltă pe bani, iar atunci când îi atingem, uleiurile de pe degetele noastre le oferă microorganismelor hrana pentru a se multiplica“, explică Jane Carlton, director al departamentului de secvenţiere genetică din cadrul Centrului de Genomică al Universităţii New York.