Copii născuţi prin cezariană şi cei care n-au fost alăptaţi la sân sunt mai predispuşi la bolile inflamatorii intestinale, o patologie frecventă în rândul populaţiei tinere. Specialiştii atrag atenţia că factorii de mediu, cum ar fi stresul şi dieta joacă un rol important în apariţia bolii. De obicei, persoanele afectate trăiesc la oraş, sunt competitive şi, de cele mai multe ori, amână vizita la medicul specialist

Genul acesta de pacienţi se simt stigmatizaţi, nu vorbesc despre boala lor, doar când ea are un răsunet general asupra stării de sănătate sau anturajul observă şi îi împinge către medic. Lucrurile acestea încep să se atenueze, cel puţin la populaţia tânără, informată. Aceştia sunt pacienţi care mult mai repede solicită atenţia medicală pentru problemele lor”, a declarat profesorul Liana Gheorghe, şef de secţie la Institutul Fundeni din Capitală, cu ocazia Congresului European al Bolilor Inflamatorii, care s-a derulat în perioada 20 - 22 februarie la Copenhaga.

Deşi afectează atât bărbaţii cât şi femeile, acestea din urmă sunt mai predispuse la a dezvolta o asemenea patologie. Totuşi, pacientele care ţin boala sub control pot deveni mame, evidenţiază specialiştii.
„E un management special al pacientei care se doreşte să nască, să aibă copii. O sfătuim să facă lucrul acesta după deplinul control al bolii, o tratăm înainte cu gândul la viitoarea sarcină, alegem medicamentele cele mai inofensive pentru ea şi pentru făt pe perioada sarcinii în momentul în care controlăm perfect boala îi spunem că poate să rămână însărcinată”, a explicat Liana Gheorghe, adăugând că ambele sexe afectate de boli inflamatorii intestinale pot avea o fertilitate redusă.
„Pot apărea avorturile spontane, dar există şi riscul ca bebeluşul să aibă o greutate mică la naştere. Cu toate acestea, copiii nu se nasc cu malformaţii”, a explicat doctorul.
Pedala nu e prevenţia ci diagnosticul foarte rapid
În bazele de date ale medicilor gastroenterologi din România, 500 la număr, se află persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 60 de ani. Situaţia este similară la nivel european, unde bolile inflamatorii, cum ar fi boala Crohn sau rectocolita afectează în special tinerii. În foarte multe situaţii, aceştia rămân fără un loc de muncă.
„Din nefericire, sunt boli la care nu poţi să faci prevenţie, sunt boli cu un mecanism complet de apariţie. Este însă foarte greu la o boală cronică de tipul bolilor inflamatorii intestinale unde mecanismul de apariţie este plurifactorial să faci prevenţie. Poţi să recomanzi oamenilor o dietă sănătoasă cu alimente naturale, un stil de viaţă sănătos, dar nu este suficient. ”, a mai spus profesorul Gheorghe.
„Pedala nu e prevenţia ci diagnosticul foarte rapid, când boala poate fi uşor tratată pentru ani de zile sau pentru toată viaţa”, a completat specialistul.
Potrivit acesteia, populaţia ar trebui să aibă o dietă sănătoasă, raţională dar diversificată şi să se ferească de alimentele cu multe E-uri. De asemenea, mai spun medicii, trebuie evitate alimentele procesate. „În mod categoric avem nevoie de formare de nutriţionişti şi de psihologi specializaţi. Acestea sunt două categorii mari la care eu le simt acut lipsa în România”, a completat medicul.
5.000 de pacienţi cu boli intestinale inflamatorii în România 
În România sunt aproximativ 5.000 de pacienţi diagnosticaţi cu boală Crohn sau colită ulcerativă, dintre care peste 1000 sunt înregistraţi în Registrele Naţionale. În acest moment, 2,5 - 3 milioane de persoane suferă de boli intestinale inflamatorii la nivelul întregii Europe.
Jumătate dintre pacienţii cu boli inflamatorii intestinale experimentează frecvent recidive ale bolii şi de multe ori manifestă şi alte afecţiuni intestinale.
Astfel, 53% dintre pacienţii cu boala Crohn necesită spitalizare la 10 ani după diagnosticare, 30-50% dintre pacienţi au nevoie de intervenţii chirurgicale şi până la 20% dintre aceştia necesită o a doua operaţie în 5-10 ani. În cazul a 20-40% dintre pacienţi, bolile intestinale inflamatorii sunt asociate cu apariţia unor altor afecţiuni, precum cele ale ochilor, articulaţiilor sau pielii.

 

Sursa

"Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
Michel de Montaigne
"Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
admin@amfms.ro