După ani de zile de discuţii şi amânări, cardul de sănătate va deveni funcţional de la 1 februarie. Documentul are rolul de a valida consultaţiile, internările, eliberarea de medicamente compensate şi toate serviciile medicale şi farmaceutice din întregul sistem medical care are contract cu CasaNaţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cabinete medicină de familie, ambulatoriu de specialitate, laboratoare, explorări imagistice, spitale sau farmacii. Astfel spus, de fiecare dată când vor solicita servicii medicale, pacienţii le vor primi doar în baza cardulului, atât la medicul de familie cât şi la orice alt cabinet, spital sau farmacie.
Chiar dacă intră în vigoare peste aproape trei săptămâni, cardul de sănătate va deveni practic obligatoriu peste o lună-două, iar acest lucru îl recunosc şi autorităţile, care spun că va mai dura o perioadă până ce românii vor înţelege importanţa acestui document şi vor înţelege că nu vor mai putea benefica de servicii medicale decât în baza cardului.
”De la 1 februarie va începe procesul de obligativitate a cardului de sănătate. O lună-două vechiul sistem de identificare a calităţii de asigurat a unei persoane, respectiv interfaţa SIUI, şi noul, respectiv cadrul de sănătate, vor funcţiona în paralel. În această perioadă de timp pacienţii se vor obişnui cu ideea de a purta cardul la ei. Sperăm că întreg procesul de acomodare să se facă cât mai repede”, a declarat pentru gândul Vasile Ciurchea, preşedintele Casei.
Ce informaţii sunt înscrise pe cardul de sănătate
Toţi românii care au intrat în posesia cardului de sănătate trebuie să-l activeze. Acest lucru se poate face la orice furnizor de servicii medicale, cabinet, spital sau ambulatoriu, la care asiguratul apelează după primirea cardului. Pentru iniţializare, posesorul cardului trebuie să aleagă un PIN, format din patru cifre.
Pe cipul cardului de sănătate vor mai scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
Cardul de sănătate reprezintă "cheia" de acces la dosarul electronic al fiecărui român, dosar ce conţine şi informaţii privind grupa de sânge a asiguratului, Rh-ul acestuia. În cazul în care asiguratul doreşte să fie donator de organe, informaţia poate fi introdusă doar în urma unei declaraţii date în faţa notarului.
„Cardul de sănătate nu conţine cifre dubioase, date pe care pacientul nu doreşte să le treacă, iar pentru donatorul de organe este obligatorie declaraţia dată la notar. Cardul nu face altceva decât să confirme calitatea de asigurat sau de neasigurat şi este oarecum similar cardului de la bancă, pe care, atunci când nu-l alimentezi, îl ţii în portofel", susţine preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, care a admis că au existat beneficiari ai cardului care l-au refuzat, însă procentul acestora este foarte mic.
Deşi mai sunt doar câteva săptămâni până când cardul de sănătate va deveni efectiv operaţional, sistemul se confruntă cu diverse probleme care ţin atât de distribuţia cardurilor, cât şi de activarea lor.
Cum vor intra în posesia cardurilor românii care nu au primit documentul prin Poştă?
Datele obţinute de gândul în urma unei solicitări înaintate CNAS arată că până în prezent 12,5 milioane de români, trecuţi de vârsta de 18 ani, au intrat în posesia cardurilor de sănătate. Până la 1 februarie instituţia mai are de distribuit în jur de un milion de carduri. Dacă pentru documentele deja împărţite s-a apelat la serviciile Poştei Române, pentru care CNAS a încheiat un contract pe 4 ani în valoare de 37,5 milioane lei, echivalentul a 8,5 milioane euro, pentru restul şeful Casei a anunţat că va apela la serviciile medicilor de familie.
Reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi cei ai Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) contrazic autorităţile şi spun că nu vor distribui cardurile restante. Aceştia au transmis, printr-un comunicat remis presei, la începutul săptămânii, că nu se vor implica în procesul de împărţire al cardurilor de sănătate rămase nedistribuite la nivelul caselor de asigurări judeţene şi nici în acţiunile de distribuire ulterioare.
”Distribuirea cardului trebuie să fie finalizată de către CNAS. Cardul de asigurat este proiectul acestei instituţii, nu al medicilor de familie. Cardul reprezintă un document de identificare care conform legii poate fi eliberat titularului doar de emitent, adică de CNAS. Cardul de asigurat trebuie să fie distribuit de asigurător către asigurat, el constituind o legătură directă între aceştia, care nu poate include terţi. În acest sens reiterăm necesitatea existenţei unui contract între asigurat şi asigurător, contract care să conţină obligaţiile şi drepturile fiecărei părţi contractuale. Distribuirea cardului de sănătate nu este activitate medicală şi nu este în concordanţă cu curriculumul de pregătire în medicina familiei”, au precizat reprezentanţii SNMF şi FNPMF.
De partea cealaltă, preşedintele CNAS spune că distribuirea cardurilor de sănătate restante se va face prin intermediul medicilor de familie mai devreme sau mai târziu. Întrebat dacă îi va obliga în vreun fel sau altul pe medicii de familie să se implice în acest proces, Vasile Ciurchea a spus: ”Nu vom sancţiona noi, autorităţile, medicii de familie care nu vor să distribuie cardurile, ci o vor face propriii lor pacienţi, care atunci când se vor afla că medicul lor nu vrea să le elibere cardul va fi nevoit să îşi caute un alt medic de familie care e dispus să se implice în procesul de distribuire. Casa nu fuge de responsabilităţi. Atunci când am decis ca medicii de familie să fie cei care distribuie cardurile de sănătate restante ne-am gândit la pacienţi. Nu ni s-a părut normal ca un pacient care stă în satul Potlogi să parcurgă 50 de kilometri până la Casa Judeţeană de care aparţine, respectiv cea din Dâmboviţa. Ni s-a părut normal să se ducă la medicul de familie de care aparţine, care are cabinet chiar la el în sat. Ăsta a fost singurul motiv pentru care am decis ca medicii de familie să fie cei care distribuie cardurile de sănătate restante”, a explicat preşedintele CNAS.
Reprezentanţii CNAS au precizat pentru gândul că românii care nu au intrat în posesia cardului până la această dată din diverse motive vor primi în continuare servicii medicale. ”Estimăm că în maxim două luni de la intrarea in vigoare, validarea serviciilor medicale se va putea realiza exclusiv în baza cardului naţional de sănătate”, au precizat aceştia.
Unde activăm cardul de sănătate?
Autorităţile au anunţat că documentul electronic va putea fi activat atât de un medic de familie, cât şi de unul specialist. ”Toţi medicii au şi ştiu să folosească cititoarele de card. Pacientul nu va mai fi obligat să se ducă la medicul de familie pentru a-şi activa cardul. Îl poate activa chiar şi la medicul specialist atunci când se prezintă la un consult de specialitate sau când se duce să îi prescrie o reţetă. Cardul de sănătate nu se poate activa la farmacie”, a mai spus pentru gândul şeful CNAS.
Deşi Vasile Ciurchea susţine că toţi medicii, inclusiv managerii de spital, au fost înştiinţaţi de acest lucru, prin circulare trimise la nivel naţional, se pare că mesajul nu a ajuns peste tot în ţară.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, Dan Căpăţână, a părut surprins când i s-a spus că inclusiv medicii care lucrează la el în unitatea sanitară pot activa cardul de sănătate. ”Noi validăm informaţiile de pe card, nu activăm carduri de sănătate. Suntem pregătiţi în ceea ce priveşte achiziţionarea de carduri de sănătate. Avem câte 4-5 cititoare pe secţie. Medicii au fost instruiţi de firma care ne-a adus cititoarele”, a declarat pentru gândul Căpăţână.
La Spitalului Sfântul Spiridon, din Iaşi, personalul medical ce va folosi cititoarele urmează să fie instruit. ”Suntem la început, dar până pe data de 1 februarie toată lumea va şti cum să folosească un cititor”, ne asigură managerul unităţii Ioan Bârliba, care a declarat pentru gândul că a achiziţionat aparatele încă de la sfârşitul anului trecut.
Cât timp durează activarea cardului de sănătate?
În câteva luni, românii nu vor mai putea beneficia de servicii medicale dacă nu prezintă cardul doctorului care îl consultă.
Medicul Elena Măgureanu afirmă, însă, s-a chinuit mai bine de o lună să activezele cardurile primite prin Poştă de pacienţii pe care îi are şi nu a putut din cauza sistemului. ”De fiecare dată îmi apare pe ecranul calculatorului eroarea 64. Bag cardul în cititor, îmi arată că îl citeşte şi când să îl activez îmi apare pe ecran Erorr 64. Am cumpărat un cititor care este pe lista celor recomandate de cei de la Casă. Vin pacienţii la mine din noiembrie să le activez cardurile şi nimic. Le-am semnalat celor de la CNAS problemele pe care le întâmpin şi răspunsul lor a fost că îmi mulţumesc şi că se va remediat. Când? Am cititor şi stau cu el pe masă şi nu îl pot folosi pentru că programul nu funcţionează cum trebuie. Termenul de 1 februarie pentru a intra în vigoare cardul de sănătate este unul optimist”, a declarat pentru gândul dr. Măgureanu.
O altă problemă semnalată de medicii de familie este cea a timpului prea mare petrecut pentru activarea cardurilor atunci când programul funcţionează.
Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spun că activarea cardului de sănătate durează nu mai mult de un minut. Asta probabil în teorie. În practică, însă, medicii spun că stau în medie în jur de 2-3 minute la fiecare pacient. ” Am avut o pacientă în care am stat aproape o oră pentru că sistemul nu voia să îmi activeze cardul. După câteva încercări eşuate am reuşit să îl activez. Pacienţii devin agitaţi când văd că sistemul nu îl activează din prima sau când stau mai mult de 5 minute pentru acest proces”, a declarat pentru gândul dr. Marina Luculescu, medic de familie.
Cum pot folosi persoanele imobilizate la pat cardul de sănătate?
Cardul de sănătate este un document electronic cu ajutorul căruia medicii pot verifica dacă o persoană este asigurată sau nu. Cardul de sănătate va asigura accesul la servicii medicale pe teritoriul României. De acest document beneficiază românii care sunt asiguraţi şi care au peste 18 ani. Minorii beneficiază de servicii medicale gratuite conform legii şi nu au nevoie de card de sănătate pentru a demonstra că sunt sau nu asiguraţi.
Card de sănătate vor avea inclusiv persoanele imobilizate la pat sau care nu se pot deplasa din varii motive, dar care sunt asigurate. ”Aceste persoanele intră în posesia cardului de sănătate ca toţi românii: prin Poştă sau prin intermediul medicului de familie. Având în vedere că avem de-a face cu situaţii speciale, în cazul acestor pacienţii aparţinătorii sunt cei care vor putea activa cardul de sănătate al unei astfel de persoane şi tot ei îl vor folosi pentru a cumpăra medicamentele necesare persoanei în cauză. Există un câmp unde poate fi trecută o altă persoană decât proprietarul cardului. De cele mai multe ori este vorba de un aparţinator. Acesta se duce la medicul de familie şi activează cardul, unde i se dă un cod PIN. Apoi, când se duce la farmacie pentru a cumpăra medicamentele persoanei imobilizate la pat se prezintă cu cardul pacientului bolnav. În cazul lui va putea să ia tratamentul necesar”, a mai spus preş CNAS, Vasile Ciurchea.
Pacienţii care vor ajunge la spital în stare gravă vor beneficia de serviciile medicale necesare fără a face dovada cardului de sănătate. ”Cardul va fi folosit din momentul în care starea pacientului este una stabilă”, a spus Dan Căpăţână, managerului de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa.
