Norme Coca 2023 - 2024

Dr. Cătălina Ionescu, medic specialist pediatru, Spitalul de Copii „Sf. Maria“ Iaşi: „Cei mai mulţi copii nu au nevoie de suplimente de vitamine şi minerale. Suplimentarea se indică pentru copii care au carenţe datorate unor afecţiuni severe, celor care au un dezechilibru în balanţa alimentară în sensul lipsei unuia sau a mai multor principii alimentare. Trebuie reţinut că suplimentele vitaminice nu previn sau tratează o afecţiune. De reţinut că deşi aceste produse sunt eliberate fără prescripţie medicală,ele sunt în final tot medicamente. Dacă sunt administrate în exces, unele suplimente - în special vitaminele liposolubile - A, D, E  şi K - pot fi toxice. Utilizarea în doze mari sau în exces pot avea consecinţe nefaste. Este de preferat ca aceste vitamine şi minerale să fie preluate din alimente. Şi, de asemenea, să se facă o evaluare înaintea administrării de către un medic specialist. Acesta poate stabili dacă nu cumva există o patologie asociată care determină sau întreţine carenţa.

Mulţi părinţi oferă copiilor suplimente dietetice de tipul vitaminelor, lăsând pe planul secund diversificarea alimentaţiei. Ca exemplu: dacă un copil nu mănâncă lapte aportul de calciu este redus. Pentru confort, părinţii oferă vitamine şi consideră că problema este rezolvată. Aspect greşit pentru că aceste suplimente au un conţinut redus de calciu sau alte vitamine sau minerale, în sensul că oferă doar un procent mic din nevoia zilnică, în medie 6 -10 %. Pentru copii care au un apetit scăzut sau o dietă selectivă, suplimentarea cu vitamine şi minerale este indicată. Dar, asta doar după evaluarea şi discuţia cu medicul specialist. Doar aşa se poate face o apreciere corectă a nevoilor fiecărui organism şi necesitatea corecţiei dietei. Atuncipoate fi luată în discuţie suplimentarea vitaminică.

Indicaţiile suplimentării cu vitamine şi minerale, după aprecierea tuturor parametrilor clinici şi biologici, sunt:

  • probleme severe de alimentaţie (se indică multivitamine şi minerale);
  • o condiţie medicală de tipul malabsorbtiei sau fibrozei chistice ce atrenează probleme de absorbţie a vitaminelor şi mineralelor din alimente (se indică multivitamine şi /sau minerale);
  • când primeşte medicaţie anticonvulsivantă (se indică vitamina D);
  • când are o alimentaţie restrictivă din cauza unor multiple alergii alimentare sau altor cauze;
  • lipsa unuia sau a mai multor grupe alimentare din piramida alimentaţiei, cum ar fi vegetale sau carne (se indică  multivitamine);
  • nu bea suficient lapte sau alte produse lactate ( se indică  vitamina D şi calciu);
  • alimentaţie vegetariană (poate avea nevoie de vitamina B12, D, fier, calciu şi zinc);
  • când se administrează suplimente vitaminice trebuie să se ţină cont de numărul de vitamine şi minerale pe care le conţin produsele respective, de dozajul lor în produsul respectiv, iar dacă carenţa este pe o vitamină să se suplimenteze doar cu acel produs.

Un copil în general - cu excepţiile prezentate mai sus - nu are nevoie de suplimentare cu vitamine.

Vitamine şi surse de vitamine

Vitamina A este necesară pentru o creştere normală, pentru o piele sănătoasă, reparaţii tisulare şi o vedere bună. Surse bogate: vegetale galbene, ficat.

Vitamina B ajută la formarea globulelor roşii şi sunt implicate în diverse procese metabolice. Surse: carne, ficat, peşte, soia, lapte, ouă, cereale.

Vitamina C asigură o creştere a rezistenţei la infecţii. Surse: fructe, tomate, cartof, brocoli, spanac. O doză de 25mg - 45mg de Vitamin C este adecvată pentru copil Dacă dieta este bogată în legume şi fructe nu este necesar suplimentarea cu vitamina C. Utilizarea Vitaminei C în prevenirea sau tratamentul infecţiilor respiratoriii sau a răcelilor obişnuite este controversată, studiile efectuate neevidenţiind o reducere semnificativă în ceea ce priveşte apariţia sau durata ulterioară a simptomelor de boală.

Vitamin D este importantă pentru formarea dinţilor şi oaselor, reglează absorbţia de minerale cum este calciul. Surse: ulei de peşte, ouă, produse fortificate. Expunerea la soare completează sursa dietetică de viamina D. Indicaţiile administrării de vitamina D sunt:

- sugar alăptat la sân sau alimentat mixt trebuie să aibă suplimentare cu 400 ui zilnic de vitamina D din a 5-a zi de viaţă;

- toti sugarii alimentaţi artificial sau copii mai mari care consumă zilnic mai puţin de ¼ din necesarul zilnic adus prin formule de lapte vor primi 400 ui / zi de vitamina D;

- adolescenţii care nu primesc vitamina D prin alimente;

- copii cu risc crescut de deficit de vitamina D datorat unor afecţiuni sau administrării de medicaţie;

Calciul este necesar pentru creşterea şi dezvoltarea osoasă. O ingestie neadecvată în perioada copilăriei poate să nu afecteze doar creşterea de la acel moment, dar poate contribui şi la dezvoltarea osteoporozei mai tîrziu. Surse: lapte , brânză , iaurt şi peşte. Conţinut mediu  de calciu în  unele vegetale, că brocoli şi spanac. Necesarul de calciu este de 500 mg/zi la copii între 1 -3 ani, 800 mg/zi pentru copii cu vârste între 4 - 8 ani şi 1.300 mg/zi pentru copii între 9 - 18 ani. Aportul de calciu sub formă de supliment trebuie apreciat în raport cu alimentaţia copiilor. Adolescentele care au grijă de silueta lor şi regurg adesea la cure de slăbire trebuie să ştie că un pahar de lapte cu conţinut scăzut în grăsimi le respectă dieta dar le şi aduce necesarul de calciu şi vitamina D zilnic.

Recomandările actuale indică suplimentarea cu calciu şi vitamina D până la vârsta de10 ani, bineînţeles în acord cu alimentatia copilului.

Fierul. Pentru perioadele de creştere rapidă, fierul este esenţial pentru producere de sânge şi pentru masă musculară. La copil deficienţa de fier se poate manifesta prin iritabilitate, agitaţie, rezistenţa scăzută la infecţii, paloare, oboseală, scăderea randamentului şcolar. De asemenea, prezenţa menstrelor implică o suplimentare cu fier. Surse: carne şi ficat. Cu conţinut mediu de fier sunt: spanac, prune şi mazăre.

Pentru a preveni deficienţa de fier se recomandă pentru copii alimentaţi la sân o suplimentare cu fier în doză mică de 1 mg/kg/zi începând cu vârsta de 4 luni. Sugarii care sunt alimentaţi cu formule de lapte fortifiate cu fier nu necesită, deseori suplimentare în primul an de viaţă. Alimentaţia unui sugar după 6 luni  - vârstă cu vegetale bogate în fier şi carne roşie - asigură necesarul zilnic de fier. Administrarea de fier  trebuie realizată după recomandarea medicului de familie, în acord cu datele clinice şi de laborator.

Sursa

  • Newsletter

  • Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
    (Eveniment cu prezenta fizica)



  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro