Norme Coca 2023 - 2024
Un specialist de la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou şi o studentă ar putea avea o contribuţie importantă în ceea ce priveşte realizarea unui leac pentru cancer. Aceştia au descoperit că extractul dintr-o plantă inhibă diviziunea celulelor canceroase. "Există plante care sunt promiţătoare pentru domeniul acesta, fiindcă ele sunt folosite şi în tradiţia populară, etnobotanică. (...) Noi vrem să fructificăm cumva tradiţia aceasta locală de a folosi plantele ca tratament şi vrem să vedem, din punct de vedere ştiinţific, ce efecte au", a explicat Cosmin Sicora, directorul Centrului, într-un interviu acordat Gândul. Deşi a studiat în Ungaria, Finlanda, Canada şi SUA, Cosmin Sicora a ales să facă cercetare în România.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Sute de specialişti din întreaga lume lucrează în prezent pentru tratarea bolii care, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ucide anual circa opt milioane de persoane: cancerul. Echipa de la Centrul de Cercetări Bilogice din Jibon, judeţul Sălaj, vine însă cu o abordare nouă: revenirea la medicina tradiţională şi punerea în evidenţă a proprietăţilor anumitor plante.

Aşa au descoperit că, spre exemplu, extractul de Angelică (Angelica archangelica) are proprietatea de a stopa multiplicarea celulelor canceroase, a povestit pentru gândul Cosmin Sicora, directorul Centrului.

„În mod normal, celulele se divid, însă în cazul cancerului sunt celule care se multiplică. De obicei, organismul limitează rata diviziunii celulare şi menţine organele şi celulele în nişte parametri care sunt fiziologic normali. În cazul bolii, ele încep să se dividă necontrolat şi atunci se dezvoltă acele tumori. Ei bine, extractul acesta blocheză dezvoltarea lor şi le aduce cumva sub control. Acesta este tipul de efect pe care noi îl căutăm: blocarea diviziunii haotice”, a explicat el.

Totul a pornit de la ideea că leacurile folosite de strămoşi au, de fapt, fundament ştiiţific: „Există plante care sunt promiţătoare pentru domeniul acesta, fiindcă ele sunt folosite şi în tradiţia populară, etnobotanică. În ultimul timp, termenul acesta a fost folosit cumva distorsionat, pentru plantele acestea cu efecte psihotrope, dar etnobotanica înseamnă folosirea tradiţională a plantelor pentru diferite tratamente”, a precizat directorul Centrului.

„Noi vrem să fructificăm cumva tradiţia aceasta locală de a folosi plantele ca tratament şi vrem să vedem, din punct de vedere ştiiţific, ce efecte au. Pentru că din bătrâni se ştie că planta X este folosită la tratarea unei anumite boli, dar noi vrem să stabilim fundamentul ştiinţific, să documentăm fenomenul”, a adăugat Sicora.

„Am început proiectul fără să avem finanţare”

Proiectul de cercetare a fost demarat în urmă cu trei ani, deşi nu a primit niciun fel de finanţare. Acesta este şi motivul care deocamdată împiedică dezvoltarea lui şi mărirea echipei de lucru, formată în prezent din numai două persoane: un cercetător şi o studentă.

Am început proiectul fără să avem finanţare, pentru că aveam oameni care puteau să lucreze pe partea aceasta, şi am făcut iniţial nişte studii pilot, să spunem aşa, ca să avem o bază de la care să pornim”, a povestit Sicora. „Sunt doi cercetători care lucrează pe partea aceasta şi sigur că se mişcă destul de încet proiectul, tocmai din lipsa finanţării până la ora actuală. Dar noi sperăm ca odată cu demararea finanţării cercetării româneşti, în anul viitor, să obţinem sprijin şi să putem să ne desfăşurăm activitatea mai bine. De fapt, aceasta este o problemă generală a cercetării în România, fiindcă de peste un an nu s-au mai finanţat proiecte”, a adăugat el.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Şi totuşi, Cosmin Sicora este încrezător că proiectul îşi va primi şansa pe care o merită. 100.000 de euro ar fi suma necesară cercetării care ar putea pune bazele unui tratament revoluţionar pentru cancer: „Noi sperăm să putem dezvolta proiectul pe viitor, dar asta depinde, bineînţeles, şi de existenţa unei surse de finanţare pe care să ne putem baza”, a afirmat el. „Dacă am include mai multe plante, în afară de cele patru - Angelica archangelica (angelica), Sedum telephium (norocel), Agrimonia eupatoria (turiţa mare) şi Rumex acetosa (măcriş)  - atunci ar însemna să avem un proiect mai extins, poate chiar să angajăm cercetători din străinătate. Pentru buna lui desfăşurare, 100.000 de euro ar fi o sumă foarte bună pentru analizele acestea curente, fiindcă sunt reactivi, sunt substanţe foarte scumpe cu care se lucrează”, a mai spus Sicora.

Până acum, rezultatele cercetării de la Centrul din Jibou s-au fructificat doar prin publicarea unui articol ştiinţificîn jurnalul „Studia UBB. Biologia", revista ce aparţine Universităţii "Babeş-Bolyai", din Cluj, şi câteva materiale de presă. Munca trebuie însă dusă mai departe, precizează Cosmin Sicora.

„Noi nu suntem nici dotaţi şi nici nu vom face studii clinice. Suntem doar un centru de cercetări în domeniul plantelor, deci, practic, noi obţinem informaţiile acestea de cercetare fundamentală pe care le publicăm în articole ştiinţifice, şi care apoi sunt preluate de colegii noştri”, a explicat el. „De fapt, aşa se procedează peste tot în cercetare, acesta este lanţul de evoluţie a informaţiei ştiinţifice: se publică articole, alţii văd ce facem noi şi clădesc mai departe pe fundamentul acesta. Deci, noi publicăm articole ştiinţifice cu rezultatele noastre urmând ca, probabil, cele mai promiţătoare dintre aceste extracte să fie preluate şi folosite în studii în domeniul biomedical. Noi nu facem asta şi nici nu avem cum, pentru că nu este domeniul nostru”, a continuat acesta.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Oricum ar fi însă, directorul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou se arată hotărât să nu renunţe la munca începută, indiferent de obstacole: „E o direcţie de cercetare pe care eu vreau să o încurajez aici şi să o perpetuăm, să fie permanentă această activitate. Poate mai elaborată, poate mai puţin elaborată, în funcţie de finanţare, dar să existe ca şi direcţie de cercetare în centrul nostru. Pentru că este important să şi analizăm sau să studiem plantele”, spune el.

„Pe mine asta m-a fascinat în primul rând: faptul că în tradiţia populară anumite plante sunt folosite pentru anumite tratamente, iar când le studiezi îţi dai seama că există o bază ştiinţifică pentru lucrul acesta. Şi e şi frumos să te întorci cumva la tradiţia populară şi apoi să o preiei şi să o dezvolţi şi ştiinţific”, a adăugat el.

În plus, este convins că instituţia pe care o conduce va deveni un nume important în rândul centrelor de cercetare mondiale. Acesta este şi motivul pentru care a ales să revină în România după ce şi-a dat doctoratul în Ungaria şi a primit o serie de burse postdoctorale în Finlanda, Canada şi SUA.

„Şi în România se poate face cercetare la nivel internaţional”

„Eu sunt originar din Jibou. Am terminat Facultatea de Biologie la Cluj, la Universitatea Babeş-Bolyai, inclusv masterul, şi apoi am făcut doctoratul la Szeged, la Centrul de Cercetări de acolo”, a povestit el.

„Am avut apoi burse postdoctorale în Canada, Finlanda şi SUA. De acolo m-am întors la Jibou, pentru că am fost convins că şi în România se poate face cercetare la nivel internaţional: trebuie doar oameni cu idei şi puţin sprijin. Iar la Jibou am găsit aceste condiţii. Mi-am dat seama că venind la Jibou pot să-mi desfăşor activitatea cel puţin la fel de bine ca în străinătate. Şi atunci, de ce să nu fac lucrul acesta în ţara noastră? În plus, ajutăm până la urmă şi la dezoltarea nivelului cercetării biologice în România. Mergeam înainte la conferinţe şi eram câţiva români, 2-3, dar toţi veneam de la universităţi sau centre de cercetări din străinătate, niciunul din ţară... M-am gândit că e păcat să fie aşa”, a adăugat el.

Acum, la cinci ani de la revenirea în ţară, este mai mult decât mulţumit de alegerea pe care a făcut-o atunci. Centrul de Cercetări Biologice din Jibou a reuşit să atragă chiar şi specialişti străini. Unul dintre studenţii pe care i-a cunoscut în timp ce se afla în Finlanda îi este acum coleg. A ales România în detrimentul altor ţări, atras de un proiect al instituţiei din judeţul Sălaj.

„Avem un alt proiect foarte interesant: aici suntem probabil cei mai buni din ţară şi la nivel internaţional. Este pe partea de studiu al fotosintezei şi oţinerea de hidrogen de către plante, dar inferioare”, a explicat Sicora.  „Primele plante au fost sub formă unicelulară – oceanobacterii, deci bacterii care făceau fotosinteza. Şi atunci, în anumite condiţii, aceste bacterii produc hidrogen, fixează energia solară sub formă de hidrogen, iar el este un combustibil foarte bun pentru că nu poluează aşa cum se întâmplă cu petrolul, gazele sau cărbunele, în sensul că atunci când arzi hidrogen se produce doar o moleculă de apă şi nu se produce dioxid de carbon, care este un gaz cu efect de seră”, a continuat el.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

„Avem un cercetător din străinătate care a venit să lucreze cu noi. Dalton Carmel este de origine indiană, dar şi-a obţinut doctoratul în Finlanda, la Universitatea din Turku. Putea să meargă în Statele Unite ale Americii sau la orice altă universitate mare din lume, dar a ales să vină la noi, în Jibov, pentru că lucrăm la ceva foarte interesant şi el a simţit că aici cariera lui se poate dezvolta bine. Mă bucur foarte mult că a ales să vină aici şi este, desigur, şi un avantaj pentru noi pentru că este un om foarte experimentat!”, a spus Sicora.

Dincolo de toate acestea, un lucru mai este important: ca oamenii să fie informaţi în legătură cu activitatea Centrului de Cercetări Biologice din Jibou. „Până la urmă ţine de datoria ta, ca cercetător, să vorbeşti despre ceea ce faci, să le transmiţi informaţii celor din jur. E foarte importantă comunicarea ştiinţifică, iar faptul că lumea conştientizează ce fac cercetătorii contează foarte mult. Pentru că altfel ai tendinţa celor care sunt la conducere de a gândi cumva că aruncă banii în cercetare şi nu se face nimic. Nu este deloc aşa!”, a adăugat Cosmin Sicora în cele din urmă.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro