Un profesor debutant şi un medic rezident primesc câte un salariu de circa 1.000 de lei net pe lună după finalizarea studiilor, în timp ce salariile cele mai mici pe care le primesc cei care ocupă funcţia de ofiţer în cadrul Poliţiei sau al Jandarmeriei sunt de 2 - 3 ori mai mari, arată datele centralizate de ZF.

Dezechilibrul dintre salariile primite la început de carieră de către cei care aleg o profesie ce presupune studii superioare şi vor să îşi construiască o carieră la stat sunt o consecinţă a modului în care se construieşte din start bugetul.

Astfel, o analiză a ZF pe baza datelor de la Eurostat arată că, în România, cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică consumă, anual, 6,3% din bugetul consolidat al statului, în timp ce în ţările din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din bugetul de cheltuieli pentru astfel de activităţi. În schimb, la sănătate şi la educaţie alocarea cheltuielilor din bugetul consolidat este cu 30% mai redusă decât în alte state din Uniunea Europeană.

„Debalansarea din salariile de debut pentru aceste profesii se vede din con­strucţia bugetului. Iar consecinţa acestei stări de fapt este valoarea îngrozitor de redusă a ponderilor în PIB alocate cheltuielilor cu sănătatea şi cu educaţia, pentru că, până la urmă, dezvoltarea sectorială depinde de alocările acordate ca pondere în PIB. Elementul de noutate este că aceste ponderi sunt generate de debalansarea în care s-a construit bugetul, asfel s-a găsit cauza“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, cheltuielile cu sănătatea în România au fost de 4% din PIB în 2013, în timp ce media la nivelul statelor din Uniunea Europeană este de 7,2% din PIB.

În Danemarca, spre exemplu, sănătatea consumă 8,7% din PIB, iar alocări de peste 8% din valoarea PIB-ului pentru acest sector mai au Finlanda (8,4%), Olanda (8,3%) şi Franţa (8,1%).

În ceea ce priveşte alocările pentru educaţie, România a alocat în 2013 un buget echivalent a 2,8% din PIB, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, în timp ce media la nivelul celor 28 de state membre este de 5% din PIB pentru educaţie. „Campioane“ la cheltuielile cu educaţia în raport cu PIB-ul sunt Islanda (7,6% din PIB), Danemarca (7%), Portugalia (6,8%), Suedia (6,6%) şi Finlanda (6,5%).

„Atâta timp cât noi nu ne apropiem de media Uniunii Europene – pentru că sunt alţii care dau la educaţie 7% din PIB şi noi doar 2- 3% – decalajele vor exista şi vor face dezvoltarea dificilă.

Dacă ne uităm şi la recenta rectificare bugetară, vedem că educaţia şi sănătatea nu au primit nimic, pe când «sistemul», SRI sau SIE au avut bugete majorate“, a mai spus profesorul Mereuţă. Decalajul din construcţia bugetului consolidat al României, care alocă o importanţă dublă capitolului siguranţă şi ordine publică prin comparaţie cu restul Europei, se transferă şi în preferinţele tinerilor, care se orientează mai mult către profesiile care le oferă din start perspective salariale mai bune.

Anul acesta, spre exemplu, Academia de Poliţie a avut parte de o concurenţă de 7,8 candidaţi pe loc pentru cele circa 600 de locuri scoase la concurs în cele trei facultăţi: Facultatea de Poliţie (specializările Drept şi Ordine şi siguranţă publică), Facultatea de Pompieri şi Facultatea de Arhivistică.

În schimb, la Universitatea din Bucureşti, care are 23 de facultăţi (iar multe dintre ele furnizează profesori pe piaţa muncii), concurenţa a fost de 5 candidaţi pe loc anul acesta. O concurenţă mai scăzută a fost la faculăţile de Filosofie (1 candidat pe loc), Litere (2,2 candidaţi pe loc) sau Istorie (2,3 candidaţi pe loc).

La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, concurenţa a fost de 4,5 candidaţi pe loc.

 

medicii gata de greva 12000

Sursa

 

 

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro