Reclamele televizate la paste de dinţi şi numeroase articole de revistă susţin ideea că paradontoza, acea afecţiune a ţesutului gingival care duce la căderea dinţilor, poate provoca atac de cord. Până în 2012, chiar şi unii oameni de ştiinţă considerau că există o legătură între această afecţiune netratată şi riscurile asupra inimii. Dar cercetări recente au demonstrat că această “conexiune” este un mit. Să vedem de ce.

Un studiu efectuat la cererea American Heart Association (AHA – Asociaţia Americană a Inimii) a stabilit că nu există legătură între parodontoză şi bolile cardiace. De asemenea, tratarea parodontozei nu reduce riscul apariţiei acestora.

AHA este cea mai veche şi cea mai mare organizatie de voluntariat din SUA, dedicată luptei împotriva bolilor cardiovasculare şi a accidentelor vasculare cerebrale. A fost fondată de şase cardiologi în 1924, iar în prezent are mai mult de 22,5 milioane de voluntari şi suporteri care lucrează pentru a elimina bolile cardiovasculare şi accidentele vasculare cerebrale.

Studiul menţionat a arătat, de asemenea, că între afecţiunile gingiei şi cele ale inimii există doar o singură legătură: factorii de risc comuni, precum fumatul, înaintarea în vîrstă sau diabetul. “Aceşti factori comuni ar putea explica de ce bolile vaselor de sânge şi cele ale gurii apar în acelaşi timp. Totuşi, deşi unele cercetări încă susţin că există o asociere între cele două care nu poate fi explicată doar prin aceşti factori comuni de risc, nu există suficiente dovezi că boala periodontală poate provoca ateroscleroză”, se arată într-un comunicat AHA.

De asemenea, Consiliul Ştiiţific al Asociaţiei Stomatologilor Americani (The American Dental Association – ADA) a fost de acord cu concluziile acestei cercetări, iar Federaţia Mondială a Inimii şi le-a însuşit.

Desigur, un aspect trebuie să fie clar, anume că această afecţiune trebuie tratată indiferent dacă provoacă sau nu atac de cord.

Consultaţi un cardiolog

Totuşi, de ce insistă medicii pe această legătură? Probabil pentru că vor să convingă pacienţii să se trateze de parodontoză, poate pentru că au studiat cu superficialitate această bănuială nedemonstrată vreodată, poate pentru că nu citesc ultimile studii, poate pentru că nu consideră că este important să fii la curent cu ultimile studii sau poate pentru că nu colaborează cu doctori din alte domenii medicale. Indiferent cum ar fi, cel mai în măsură doctor care ar putea să vă lămurească în această privinţă este un cardiolog şi nu un medic stomatolog.

Mai ales că studiul AHA nu este singurul pe această temă. O cercetare din 2001, care iniţial plecase de la aceeaşi bănuială că există o legătură între parodontoză şi atacul de cord, s-a încheiat până la urmă cu concluzia că existenţa factorilor comuni poate explica de ce apar cele două afecţiuni în acelaşi timp.

“Cercetătorii au analizat informaţii medicale a 4000 de pacienţi, adunate pe parcursul a 17 ani. În acea perioadă, au exista 1230 de cazuri de boli ale inimii, dintre care 538 au fost fatale. Rata de apariţie a bolilor de inimă era de trei ori mai mare la pacienţii care aveau şi parodontoză faţă de cei cu gingii sănătoase”, potrivit Family Healh Guide, o publicaţie a şcolii de medicină din cadrul Universităţii Harvard.

Totuşi, ulterior, după noi analize, legătura s-a dovedit tot mai slabă, deoarece cercetătorii au descoperit că au existat factori de risc comuni la cele două boli. Astfel, pe lângă cele menţionate deja, s-au adăugat şi nivelul ridicat al colesterolului şi hipertensiunea arterială. “După compararea noilor informaţii, s-a stabilit că riscul de atac de cord la persoanele cu sau fără infecţii dentale cronice era similar. De fapt, chiar şi pacienţii care eliminaseră orice posibilitate de infecţie, prin extragerea tuturor dinţilor prezentau un risc la fel de ridicat de risc cardiac. Iar riscul unui atac de cord nu a crescut şi nici nu a scăzut în funcţie de sănătatea gingiilor”, conform aceleiaşi publicaţii.

Colesterolul, o altă cauză comună

În fine, specialiştii din cadrul Universităţii americane de Medicină “John Hopkins”, unul din liderii mondiali în domeniul medical, a dat un comunicat încă din anul 2007 prin care a spus că nu există încă evidenţe clare că parodontoza provoacă atac de cord.

“Toxinele produse de bacterii, o dată cu apariţia paradontozei, pot avea un afect advers asupra sănătăţii vaselor de sânge. Totuşi, nu există nici o dovadă a unei asocieri între bolile de inimă şi paradontoză în urma studiilor clinice de anvergură”, se arată într-un buletin al universităţii americane. Specialiştii instituţiei susţin că, până acum, doar studii de mică anvergură, au stabilit astfel de conexiuni.

“E posibil ca legătura dintre cele două să vină din faptul că persoanele care nu au grijă de dinţii şi gingiile lor sunt şi acelea care nu consumă alimente sănătoare şi care au obiceiuri periculoase în general, ceea ce determină şi riscul de atac de cord sau accident cardiovascular. Prin urmare, paradontoza poate fi un indicator pentru faptul că persoana bolnavă poate ajunge la stop cardiac, chiar dacă paradontoza nu este un risc în sine”, potrivit John Hopkins Medicine.

Ce este paradontoza?

Paradontoza reprezintă o degenerare a paradonţiului, ţesut prin care sunt fixaţi dinţii în osul maxilarelor, constând în retracţia gingiilor, dezvelirea pronunţată a dinţilor şi, în final, căderea lor. Este o boală a gingiilor şi nu a dinţilor. Boala, în stadiu mai avansat, este considerată ireversibilă, evoluaţia ei putând fi stopată la timp doar printr-o bună igienă orală şi cu ajutorul medicului stomatolog.

Paradontoza apare când bacteriile care trăiesc în tartrul ce se depune pe dinţi elimină un flux continuu de toxine, ce provoacă un răspuns puternic din partea sistemului imunitar al organismului. Ca să lupte împotriva infecţiei ce apare, corpul bombardează gingiile cu celule albe. Combinatia dintre toxine şi substanţele de apărare eliminate de celulele albe slăbesc ţesutul care susţine dinţii şi osul din jurul lor.

Paradontoza evoluează în timp îndelungat şi progresiv cu simptome discrete. La început, gingia îşi pierde culoarea roz devenind un roşu aprins, apoi se atrofiază, retrăgându-se spre baza dinţilor, iar în faze avansate dinţii încep să se mişte şi să cadă pe rând. (sursa: www.johnshopkinshealthalerts.com, mydentaloffice.ro, )

 

Principalele simptome ale paradontozei

- inflamaţia şi sângerarea gingiei la periaj;

- prurit, senzaţie de tensiune interdentară;

- gingii fragile, care se desprind uşor de dinţi.

 

Factori care contribuie la declanşarea paradontozei

- depunere de tartru pe dinţi;

- o igienă bucală deficitară;

- poziţia dinţilor pe arcade;

- cariile dentare;

- lucrări protetice adaptate incorect;

- factori generali: vârsta, predispoziţia genetică, anumite boli cronice (ex: diabetul zaharat), stresul, imunitate scăzută, stările fiziologice (sarcina, pubertatea);

- fumatul, consumul de cafea şi bauturi alcoolice in exces;

- o alimentatie bogată în zahar, deficienţe de vitamina C, calciu şi acid folic etc.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro