Aşa zisa "revoluţie fiscală" a generat o confuzie deplină şi în sistemul naţional de asigurări de sănătate. Pe bandă rulantă, se scot ordonanţe de urgenţă pentru a cârpi acest sistem şi a se găsi soluţii, astfel încât, potrivit noului principiu de guvernare, "nimeni să nu piardă" la salariul net, ca urmare a acestei "revoluţii fiscale".
Autor THEODOR STOLOJAN
S-a ajuns la aberaţia economică perfectă: angajaţii din sectorul IT, cu venituri mari şi în plină expansiune, primesc o dublă subvenţie din bugetul de stat - scutirea de la plata impozitului pe salariu şi suportarea unei părţi din contribuţia pentru asigurări de sănătate de la bugetul de stat (o nouă categorie de semi-asistaţi sociali). Un asemenea rezultat al "revoluţiei fiscale" poate fi înregistrat de către actuala guvernare în Quinness World Records. Dacă adăugăm şi odiseea formularului 600, atunci confuzia fiscală este desăvârşită.
Acum, putem observa cu ochiul liber cât de învechit şi neadecvat este sistemul naţional de asigurări de sănătate, în raport cu evoluţia economiei româneşti.
În primul rând, nu există nicio corelaţie între un sistem bazat pe o cota procentuală plătită pentru asigurări de sănătate (în prezent, de 10 la sută) şi costul real al serviciilor medicale necesare populaţiei, corespunzător structurii maladiilor şi probabilităţii producerii riscului de îmbolnăvire. În consecinţă, de la an la an, fondurile prevăzute pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt insuficiente, iar tarifele practicate pentru multe proceduri medicale, cum ar fi, de exemplu, tarifele pentru operaţii, nu acoperă costurile actului medical.
În al doilea rând,.........
