Un cercetător clujean a participat la un studiu care a vizat corelarea între sănătatea populației și percepția frumuseții. Studiul, publicat de curând, a avut un ecou în presa internațională, fiind preluat și de "The Economist".

Lectorul Oana David, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității Babeș-Bolyai, a făcut parte din echipa de cercetători care a făcut recent publice rezultatele unui studiu ce demonstrează corelări între nivelul de sănătate al populațiilor din diverse țări de pe glob și "standardele" pe care respectivele națiuni le au, în prezent, în privința frumuseții.

Studiul s-a desfășurat în 28 de țări din întreaga lume, fiind chestionați peste 2.000 de bărbați. Acestora li s-au arătat fotografiile mai multor femei, care aveau însă două variante: una cu trăsăturile feminine mai accentuate, respectiv buze mai pline, ochi mari, bărbia mai fină — sau cu trăsăturile masculine mai accentuate, respectiv mandibula proeminentă, buze subțiri.

"Fotografiile au fost modificate cu ajutorul unui soft, dar modificările sunt foarte subtile. Bărbații au fost rugați să aleagă care este cea mai atractivă față din 20 de astfel de perechi de fețe. În general, bărbații au manifestat o preferință pentru caracteristicile feminine ale feței. Dar, acest lucru se cam știa. Ceea ce ne interesa pe noi era dacă există diferențe transculturale. Dacă în anumite populații bărbații preferă mai mult sau mai puțin trăsăturile feminine și dacă această preferință se asociază cu nivelul de sănătate al populației. Și am obținut rezultatul că există asemenea legături", a explicat marți, Oana David, pentru AGERPRES.

Studiul a arătat că în țări precum Nepal și Nigeria bărbații au avut nivelul cel mai scăzut de preferință pentru trăsături feminine, față de Japonia, SUA și Polonia, care se află în vârful clasamentului.

Oana David a explicat că cercetătorii au luat în considerare două ipoteze atunci când au conceput studiul.

"Trăsăturile mai feminine ale feței ar reprezenta o serie de indicatori pentru valoare reproductivă, respectiv un nivel ridicat de estrogen, de unde decurg și abilitățile ei parentale, adică de ajutare în supraviețuirea copilului. Cealaltă dintre ipotezele noastre a fost că totuși poate în aceste populații, având în vedere nivelul de trai mai scăzut, condițiile mai aspre, s-ar putea să prefere trăsăturile mai masculine care sunt un semn pentru trăsăturile de competitivitate, pentru acces la resurse, rezistență într-un mediu mai aspru", a explicat Oana David, care a concluzionat că a fost confirmată această a doua ipoteză.

În ceea ce privește România, țara noastră se clasează la mijlocul acestui clasament, alături de țări precum Rusia, Lituania, Slovenia sau Germania.

Studiul a fost coordonat de Universitatea din Turku, Finlanda. Cercetările pentru România au fost coordonate de la Cluj, unde s-a făcut adaptarea instrumentelor, s-au elaborate întrebările și s-a realizat colectarea și organizarea datelor.

"Acest fel de studii ne ajută să clarificăm niște întrebări și să emitem niște ipoteze care mai apoi să fie testate în studii următoare. Rezultatele acestea devin ulterior instrumente de cercetare, care ne vor ajuta să elucidăm alte probleme", a mai spus cercetătorul clujean.

Sursa