Valabilitatea pachetelor medicale pentru perioada 2014-2015 ar putea fi prelungită până în luna martie a anului 2016, conform unui proiect de act normativ iniţiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Actualele pachete medicale, ce sunt aplicabile din 1 iunie 2014, au fost modificate de autorităţi în luna aprilie a acestui an, atunci când s-au introdus mai multe servicii noi pentru pacienţi.
CNAS a lansat astăzi în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern ce vizează prelungirea aplicării HG nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015. Concret, autorităţile vor ca actul normativ să se aplice până la data de 31 martie 2016.
Această măsură a fost propusă, conform iniţiatorilor, deoarece bugetul pentru anul viitor încă n-a fost aprobat. Prin urmare, prelungirea valabilităţii actualelor pachete de servicii va asigura -- pentru primele trei luni din 2016 -- continuitatea acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale.
"Motivul emiterii actului normativ [este] asigurarea continuităţii în acordarea asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, având în vedere faptul că bugetul pentru anul 2016 nu a fost aprobat, fapt care conduce la necunoaşterea dimensiunii Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv a fondurilor alocate diferitelor segmente de asistenţă medicală", scrie în nota de fundamentare a proiectului.
În altă ordine de idei, pachetele de servicii şi Contractul-cadru cu condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul sanitar, pentru perioada 2016-2017, au fost lansate în dezbatere publică la mijlocul lunii octombrie. Mai multe informaţii despre principalele servicii incluse în acestea pot fi găsite aici.
Modificările principale din acest an la pachetul minimal de servicii şi la pachetul de servicii de bază au fost incluse în Hotărârea Guvernului nr. 205/2015, care a modificat HG nr. 400/2014 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie.
În esenţă, în baza propunerilor Ministerului Sănătăţii, Executivul a crescut numărul deconsultaţii la care au dreptul pacienţii, indiferent că sunt asiguraţi sau nu, şi a introdus în pachete anumite servicii noi.
Pachetul minimal de servicii este destinat persoanelor neasigurate în sistemul de sănătate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 400/2014. Acesta include "servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic (adică infecţioase - n. red.), monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie".
Pachetul de servicii de bază este destinat persoanelor asigurate şi "cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii", aşa cum scrie în documentul menţionat.
Notă: Ministerul Sănătăţii şi CNAS au stabilit şi normele pentru aplicarea în 2015 a prevederilor referitoare la pachetele medicale şi contractul-cadru pentru acordarea asistenţei medicale. Acestea au fost aprobate prin Ordinul comun MS şi CNAS nr. 388/186/2015 (pdf) şi se aplică tot de la 1 aprilie.
În baza pachetului minimal, la supravegherea sarcinii şi a lăuziei, pacientele beneficiază de o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi de o consultaţie în primul trimestru de după naştere.
Pentru fiecare situaţie de urgenţă pentru care se dă primul ajutor sau care este rezolvată la cabinetul medical, se acordă o consultaţie pe persoană, indiferent dacă aceasta este sau nu înscrisă pe lista unui medic de familie. Totodată, medicii de familie pot acorda oconsultaţie preventivă (conform normelor de aplicare pentru 2015, această examinare se acordă o dată la trei ani).
Pentru serviciile acordate pacienţilor neasiguraţi, în regim de spitalizare continuă şi de zi,biletul de internare nu este necesar. În acelaşi timp, internarea în spitalizare de zi se face atât în cazul urgenţei medico-chirurgicale, cât şi în cazul epidemiologic (pentru bolnavii ale căror afecţiuni nu necesită izolare).
Spre deosebire de regulile aplicabile până la 31 martie, din 1 aprilie se face şi examinarea pentru constatarea morţii, cu sau fără eliberare de acte medicale. În cazurile suspecte, în care este necesară o expertiză medico-legală, medicul nu poate să elibereze certificatul de deces.
Atenţie! Persoanele neasigurate trebuie să suporte în totalitate costurile investigaţiilor paraclinice recomandate, tratamentul prescris de medicii de familie şi activităţile de suport (exceptând, aici, examinarea pentru constatarea morţii şi eliberarea certificatului de deces).
Până la 31 martie, medicii de familie puteau acorda la domiciliu cel mult 21 de consultaţii pe lună, pentru persoanele care beneficiază de pachetul de bază, însă de la 1 aprilie acest număr s-a dublat. Astfel, medicii acordă maximum 42 de consultaţii pe lună, însă nu mai mult de trei consultaţii pe zi.
Aceste examinări se pot acorda asiguraţilor nedeplasabili din cauză că sunt invalizi, asiguraţilor cu boli cronice (cu evoluţie lentă) sau cu un episod acut ce nu permite deplasarea la cabinet, copiilor care au cel mult un an, copiilor cu vârsta de până la 18 ani cu boli infectocontagioase (ce se răspândesc uşor) şi lăuzelor.
În altă ordine de idei, HG nr. 205/2015 dispune că "sunt considerate consultaţii la domiciliu inclusiv consultaţia/examinarea acordată de medicul de familie în vederea constatării decesului".
La fel ca în cazul pachetului minimal, noile prevederi au introdus servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei: o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere.
Referitor la examinările pentru serviciile de planificare familială, în afară de consilierea femeii privind planificarea familială şi indicarea unei metode contraceptive, pe listă sunt incluse evaluarea şi monitorizarea statusului genito-mamar şi tratamentul complicaţiilor.
La fiecare urgenţă pentru care se acordă primul ajutor sau care este rezolvată la cabinetul medical, se acordă o singură consultaţie pentru fiecare persoană, însă, prin excepţie, copiii de până la 18 ani pot beneficia de cel mult două. Totodată, consultaţia medicală pentru afecţiunile acute şi subacute (dar şi acutizările bolilor cronice) cuprinde, pe deasupra, biletul de trimitere pentru investigaţii paraclinice.
Examinările pentru afecţiunile cronice au crescut, de asemenea. Mai exact, pentru evaluarea clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei asiguraţilor se acordă cel mult patru consultaţii/trimestru, în limita a două pe lună, faţă de o consultaţie pe lună/trimestru, cum era până la 31 martie.
Spirometria (stabilirea funcţiei şi capacităţii respiratorii a plămânilor cu ajutorul unui aparat special de măsurare) a fost introdusă pe lista serviciilor medicale adiţionale pe care le pot oferi medicii de familie, conform documentului menţionat, pe lângă cele deja existente (efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate, ecografia generală de abdomen şi pelvis).
În plus, pacienţii asiguraţi pot apela la medicul de familie, în timpul programului de lucru în cabinet, pentru administrarea de medicamente (intramuscular, subcutanat, intradermic, intravenos sau perfuzabil).
Pe lista serviciilor diagnostice şi terapeutice au fost introduse, conform HG nr. 205/2015, recoltarea de material bioptic, tratamentul postoperator al rănilor abdominale, intervenţiilor chirurgicale după cezariană, sarcinei extrauterine operate, histerectomiei (îndepărtarea chirurgicală a uterului), endometriozei şi sfatul genetic. În acelaşi timp, sunt incluse psihoterapia pentru copii/adulţi şi kinetoterapia pentru copiii cu autism.
Actul normativ a mai prevăzut şi introducerea unor servicii precum ecografia transrectală, examenul radiologic al articulaţiilor sacro-iliace, examenul radiologic al coloanei vertebrale/segment, CT buco-maxilo-facial nativ, CT sinusuri, RMN sinusuri, RMN abdominal cu substanţă de contrast şi colangio RMN.
Situaţiile în care biletul de internare nu este necesar au fost reorganizate în urma modificărilor aduse în primăvară prin hotărâre a Executivului. Astfel, de la 1 aprilie acestea sunt următoarele:
De la 1 aprilie, persoanele asigurate în sistemul medical autohton îşi pot schimba medicul de familie cu ajutorul cardului de sănătate, mai dispune HG nr. 205/2015.
Mai exact, acest lucru poate fi făcut, după cel puţin şase luni de la momentul înscrierii pe lista medicului, în baza cardului de sănătate şi a unei cereri de înscriere prin transfer.
Persoanele care n-au card de sănătate din diverse motive justificate (refuză folosirea din motive religioase/de conştiinţă, au sub 18 ani, nu li s-a emis cardul, urmează să li se emită un duplicat) îşi pot schimba medicul de familie doar în baza cererii de înscriere prin transfer.
Atenţie! Schimbarea medicului de familie în mai puţin de şase luni de la înscrierea pe lista acestuia se poate face dacă acesta moare, nu se mai află sub contract cu casa de sănătate sau praxisul său este preluat.
Notă: În acelaşi număr al Monitorului Oficial în care au apărut modificările la pachetele medicale a fost publicat şi actul normativ care aprobă programele naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, respectiv HG nr. 206/2015.
