Noul pachet de servicii medicale de baza in sanatate urmeaza sa intre in vigoare la 1 mai si nu la 1 aprilie, asa cum era stabilit, ne-au declarat reprezentantii Ministerului Sanatatii. Proiectul referitor la pachetul de baza in sanatate a fost prezentat pentru prima data la inceputul lunii octombrie 2013, dar in prezent se afla in dezbatere publica o varianta publicata pe site-ul ministerului la sfarsitul lunii februarie.
Pachetul minimal si pachetul de servicii medicale de baza vor intra in vigoare la 1 mai, si nu la 1 aprilie asa cum fusese anuntat anterior, ne-au precizat reprezentantii Ministerului Sanatatii.
Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica pachetul minimal si pachetul de servicii medicale de baza, pe 25 februarie, pe site-ul institutiei, printr-un proiect de hotarare de Guvern, opiniile putand fi trimise pana pe 7 aprilie.
Conform reprezentantilor ministerului, pana la 1 mai, se va aplica actualul pachet de servicii medicale, desi acesta expira la 31 martie 2014. Mai exact, printr-un Ordin comun al Ministerului Sanatatii si al Casei Nationale de Asigurari, in zilele urmatoare, urmeaza sa fie prelungit termenul de aplicare a actualului pachet de servicii de sanatate. 
Pachetul de servicii medicale de baza nu schimba tipurile de servicii
Conform proiectului, pachetul de baza in sanatate include urmatoarele servicii medicale:
  • vaccinul pneumococic gratuit, care li se face copiilor intre varsta de 4 luni si 24 de luni; o doza din acest vaccin costa in prezent intre 150 si 300 de lei;
  • un pachet suplimentar pentru programele nationale de sanatate, cum ar fi cel pentru cancer, diabet, HIV SIDA, boli rare, tuberculoza; acest pachet va fi destinat tuturor, asigurati si neasigurati, si va fifinantat exclusiv din bugetul de stat;
  • amenzi pentru cei care nu se duc la controalele medicale preventive, care sunt gratuite si se pot face o data la trei ani.
In prezent, in tara noastra sunt 2 milioane de pacienti neasigurati, care beneficiaza doar de servicii de urgenta. In plus, Eugen Nicolaescu, fostul ministrul al sanatatii, a explicat recent ca pachetul de baza a fost construit pornind de la urmatoarea premisa: din 4,4 milioane de internari, 40% nu este nevoie sa fie rezolvate in spital, ci in ambulator, potrivit sugestiilor facute de medicii.
Astfel, pacientii sunt incurajati sa se adreseze in prima instanta medicului de familie si abia apoi sa mearga la spital, ca sa se elimine aglomeratia din unitatile spitalicesti si sa se cheltuie mai bine resursele financiare din sistemul de sanatate.
Potrivit fostului ministru al santatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate deconteaza, in medie, un serviciu medical in spital cu 1.800 de lei pe pacient, iar in prespital cu maximum 100 de lei.
Adultii de peste 40 de ani vor beneficia de mai multe servicii gratuite
Conform propunerilor facute de MS, adultii de peste 40 de ani beneficiaza de mai multe consultatii si servicii medicale decat ceilalti pacienti. In plus, tuturor grupelor de pacienti li se vor face consultatii preventive de evaluare a riscului.
Astfel, adultii de pana la 40 de ani beneficiaza, o data la trei ani, de una - doua consultatii succesive la medicul de familie si un set de investigatii la frecventa recomandata, in functie de varsta si de sex.
Acest set de investigatii recomandat include urmatoarele consultatii, pentru populatia cu risc normal: anual, cardiologie; pentru femei, o data la trei ani, testul Babes Papanicolau (BPN) sau, o data la cinci ani, BPN si testul HPV intre 30 si 65 de ani; o data la cinci ani, colesterolul; periodic, evaluarea indicelui de masa corporala, a comportamentelor cu risc (fumat, dieta, consum de alcool), a contraceptiei si a depresiei.
Fata de primii, pe langa setul de investigatii, cei care au peste 40 de ani au incluse:
  • inca o consultatie la medicul de familie si alte servicii de preventie;
  • servicii preventive contra cancerului corectal, dar pana la 50 de ani le pot face doar pacientii cu risc crescut;
  • dupa 45 de ani, pacientii cu risc normal primesc aspirina pentru preventia bolilor cardiovasculare;
  • femeile de peste 50 de ani pot face, la fiecare doi ani, ECS si mamografie, pentru a preveni cancerul mamar; pana la aceasta varsta, doar femeile cu risc ridicat beneficiaza de un astfel de serviciu medical.
Pe langa varsta, o diferentiere apare si in functie de gradul de risc al pacientului. Astfel, in cazul unor boli, pacientii vor beneficia de consultatii gratuite doar daca au un risc crescut.
Lista bolilor pentru care pacientii vor beneficia de gratuitate doar in caz de risc crescut includediabetul;anevrismul abdominal la barbatii de peste 65 de ani; bolile cu transmitere sexuala; gripa pentru pacientii pana la 65 de ani, dupa care devine un serviciu anual gratuit; pneumonia. De asemenea, pe aceasta lista sunt trecuti pacientii cu risc de crestere a colesterolului, beneficiind de gratuitate doar barbatii de pana la 35 de ani si femeile de pana la 55 de ani.
Creste rolul medicilor de familie
Conform proiectului de act normativ, medicii de familie vor avea un rol mai important. In acest mod, Ministerului Sanatatii intentioneaza sa asigure servicii esentiale si sa promoveze flexibilitatea in furnizarea serviciilor aditionale.
Serviciile medicale esentiale sunt considerate:
  • consultatii preventive pentru supravegherea starii de sanatate a copilului si adolescentului fara probleme de sanatate; copiii de pana la doi ani beneficiaza de opt consultatii, de la nastere pana la implinirea a doi ani, dupa care vor face doar cate o vizita, anual;
  • vaccinarile copiilor; imunizarile includ BCG, hepatita B, poliomelita, difterie, tetanos, pertusis, rujeola - oreion - rubeola etc;
  • asistenta prenatala; pentru supraveghere, se recomanda opt vizite prenatale de rutina pentru gravida cu risc scazut; investigatiile paraclinice si tratamentele specifice sarcinii sunt eligibile in intervalul de timp de la momentul in care gravida este luata in evidenta de catre medicul de familie, primul trimestru de sarcina, si pana la 4 saptamani de la nastere.
Tot pentru a flexibiliza sistemul, medicul de familie va acorda servicii pentru boli prioritare (diabet, boli cardio-vasculare, cancer), va rezolva un numar cat mai mare de afectiuni la acest nivel si va incheia episoadele de boala.
De asemenea, la cabinetele medicilor de familie se ofera optional servicii medicale aditionale, printre care sunt EKG, recoltare BPN, mica chirurgie, laborator, ecografie.
In plus, medicii de familie pot face si asistenta de urgenta in afara orelor de program in colaborare cu serviciile de urgenta specializate: garzi la domiciliu, garzi in unitati de proximitate (centre multifunctionale, spitale rurale si urbane, centre de permanenta). Ei mai practica si servicii de consiliere specializata in cazurile de dependenta de substante (tutun, alcool, etc), pentru dietetica si nutritie.
Care sunt serviciile de care ati putea beneficia prin asistenta comunitara?
Potrivit proiectului de hotarare de Guvern, pentru a reduce numarul de internari si pentru a intari rolul medicinei preventive, se vor oferi servicii de asistenta comunitara.
Prin acest tip de asistenta, comunitatile din Romania vor dispune de asistenti medicali care, in colaborare cu medicii de familie, vor furniza servicii medicale de baza in special pentru grupurile vulnerabile.
Aceste tipuri de servicii sunt cele pentru mama şi copil, monitorizarea pacientilor cu boli transmisibile, evaluarea ricului de boli netransmisibile, furnizare de servicii de ingrijiri la domicili, etc.
Pe lista serviciilor sanitare oferite de asistenta comunitara se gasesc cele generale si cele speciale, acordate in anumite conditii. Tipurile de astfel de servicii includ:
  • supravegherea starii de sanatate a minorilor, de la vizite periodice la populatiile cu risc crescut pentru copii la nou-nascuti si la copii de pana la cinci ani pana la identificarea comportamentelor de risc pentru copii si adolescentii intre 6 ani si 18 ani;
  • asistenta pentru femeile gravide;
  • servicii preventive pentru adulti: de la evaluarea periodica a riscului fiecarui pacient, mobilizarea persoanelor eligibile pentru includerea in programele de screening oncologic (col uterin, colorectal) pana la colaborarea cu specialisti ai autoritatilor locale si ONG-uri la actiuni de comunicare,  informare si  educare;
  • prevenirea si combaterea tuberculozei si a altor boli cu potential epidemic;
  • ingrijirea in comunitate a pacientilor cu boli cronice, de la supravegherea si optimizarea planului de tratament pana la colaborare cu medicul specialist care recomanda ingrijire la domiciliu;
  • asistenta pentru pacientii cu afectiuni mentale sau care sunt in situatie de detresamentala in cadrul Retelei de Psihiatrie Comunitara;
  • ingrijiri la domiciliu pentru pacientii terminali;
  • activitatile administrative: de la folosirea si completarea instrumentelor de lucru pana la participare la cursurile de formare specifice.
In ce conditii se vor face spitalizarile?
Potrivit noului pachet de baza in sanatate, internarea in spitalizarea de zi este alcatuita din una sau mai multe intrari de scurta durata, cateva ore.
In acest mod, pacientul se poate interna in spital pentru a beneficia de diverse servicii medicale. El va putea face acest lucru de mai multe ori in interval de cateva zile sau periodic, daca se programeaza. Acest tip de internarea este exclusiv diurna si fiecare intrare acopera maximum 12 ore.
Pacientii se pot spitaliza o zi, daca au o stare generala buna, nu prezinta comorbiditati cronice necontrolate, au varsta intre 6 luni si 70 ani, precum si riscuri de transportul la domiciliu post-interventie.
In cadrul acestui tip de internari, se permite efectuarea interventiilor chirurgicale si a procedurilor diagnostice si/sau terapeutice invazive/semi-invazive programate in regim de internare de maxim 12 /24 de ore si care necesita obligatoriu servicii de suport, de exemplu, cele de tip anestezie regionala sau generala.
Pentru spitalizarea continua, peste 24 de ore, in pachetul de baza vor fi asigurate acele afectiuni pentru care prin serviciile prespitalicesti existente nu se pot rezolva cazurile.
Potrivit proiectului legislativ, unele spitalele vor trebui sa reduca gradual internarile mai lungi de-o zi pentru pacientii cu diagnostice precum zona zoster si rujeola, ambele fara complicatii, hepatita, anemia, tumora maligna a pielii, bolile de tiroida, diabetul fara complicatii si sub control, diareea, malnutritia usoara, depresia recurenta, unele forme de angina pectorala, hemoroizii fara complicatii, faringita acuta, nespecificata, amigdalita acuta, nespecificata, pneumoniile, bronsitele, astmul, abcesul, parodontoza, gastritele, constipatia, colecistele, dermatita etc.
In plus, legislatia propusa defineste fiecare tip de consultanta. Astfel, consultatia scurta reprezinta ingrijirea pentru o problema certa, in relatie cu una sau mai multe boli, pentru care se aplica deja un plan de management.
Consultatie standard reprezinta ingrijirea pentru o problema care nu este certa, in relatie sau nu cu una sau mai multe boli preexistente, si se face pentru monitorizarea pacientului cu una sau mai multe afectiuni cronice de lunga durata, pentru care exista o periodicitate mentionata in planul de management.
Consultatia lunga sau complexa este ingrijirea pentru o problema care nu este certa, in relatie sau nu cu una sau mai multe boli preexistente, si, spre deosebire de celelalte doua, pacientul are nevoie de ingrijiri preventive si consiliere specifica specialitatii.
Detaliile privind tipul de servicii acordate in ambulatoriu si criteriile de eligibilitate prezentate de Minister pentru consultatiile din ambulatoriul de specialitate pot fi consultate aici.
Prima varianta a pachetului de servicii medicale de baza a aparut la inceputul lunii octombrie

Ministerul Sanatatii a publicat, pe 1 octombrie 2013, proiectele de reforma in domeniul sanatatii, respectiv un pachet legislativ, care a cuprins modificarea si completarea Legii 95/2005 privind reforma in domeniul sanatatii, legea de crestere a veniturilor medicilor, statutul spitalelor si legea malpraxisului. Proiectul legislativ a fost publicat spre dezbatere publica pe site-ul Ministerului Sanatatii, la rubrica Legislatie/ Transparenta decizionala.

Acest pachet face parte din ultimul acord incheiat de Romania cu Fondul Monetar International, iar o prima forma a acestuia trebuia prezentata public, pana pe 30 septembrie 2013.

In momentul in care a fost lansat proiectul legislativ, Eugen Nicolaescu a spus ca serviciile medicale se vor acorda prin pachetul de servicii medicale de baza, pachetul privind programele nationale de sanatate si pachetul din asigurari suplimentare private care se va finaliza pana la sfarsitul anului.

In plus, la mijlocul lunii octombrie, Eugen Nicolaescu a declarat ca pachetul de baza gratuit in sanatate va cuprinde mai multe facilitati pentru cei asigurati decat pentru cei neasigurati, potrivit presei centrale.

MS a anuntat initial ca dezbaterea publica a proiectului legislativ privind sanatatea dureaza pana pe 10 octombrie, dar, dupa ce a introdus in pachetul legislativ propus legea malpraxisului, a prelungit-o pana pe 1 noiembrie.

Mai mult, la mijlocul lunii octombrie, ministrul sanatatii a subliniat ca noul pachet de baza in sanatate va fi gata pe 1 noiembrie 2013 si trebuie pus in aplicare de la 1 februarie 2014. In plus, ministerul a afisat un nou pachet legislativ pe 23 decembrie 2013.

Cu toate acestea, dezbaterea s-a prelungit, iar, pe 31 ianuarie 2014, intr-o dezbatere privind asigurarile de sanatate, ministrul sanatatii a precizat ca pachetul de servicii medicale de baza va intra in vigoare la 1 aprilie 2014, programele nationale de sanatate la 1 august 2014, si pachetul minimal la 1 ianuarie 2015, conform agentiei de presa Mediafax.

"Odata ce pachetul de baza este gata, putem vorbi de asigurari private. Vrem sa construim un draft de pachet de servicii suplimentare pana in vara, mai ales ca, in discutia cu reprezentantii Bancii Mondiale, acestia si-au exprimat dorinta de a ne pune la dispozitie expertiza lor, astfel incat pana in septembrie sa avem toate draft-urile gata, iar cu acesta sa incheiem reforma din Romania. Ne intrebam daca este bine sa avem asigurari suplimentare obligatorii sau sa avem asigurari private facultative. In cazul asigurarii private suplimentare obligatorii, sa vedem daca pot avea o parte de deductibilitate din impozitul pe venit sau pe profit. Totodata, as propune asiguratorilor un studiu privind impactul impelmentrarii acestora si apoi, impreuna cu politicul si cu Banca Mondiala, sa elaboram si acest pachet", a mai spus Nicolaescu, citat de Mediafax.

Intrarea in vigoare a pachetului de servicii medicale de baza a fost amanata insa pentru 1 mai, dupa cum ne-au precizat reprezentantii Ministerului Sanatatii.

Varianta initiala a proiectului cuprindea amenzi de trei ori mai mari
In pachetul legislativ prezentat in octombrie 2013 intrau si mai multe modificari ale Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Printre acestea se numarau amenzi de trei ori mai mari in unele cazuri si noi sanctiuni.
De exemplu, urma sa fie aplicata o amenda pentru detinatorii autorizatiei de a pune pe piata medicamente. Acestia urmau sa aiba de platit o amenda intre 50.000 lei la 100.000 lei si de asemenea, avea sa li se suspende temporar autorizatia, pentru o perioada de pana la 6 luni, daca nu asigurau permanent o gama adecvata de medicamente care sa raspunda necesitatilor unui spatiu geografic determinat si nu livrau pe intreg spatiul respectiv cantitatile solicitate in cel mai scurt termen de la primirea comenzii.
Aceeasi sanctiune ar fi urmat sa o primeasca si cel care detinea autorizatia de a pune pe piata medicamente,daca nu notifica Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale in cazul in care, temporar sau permanent, un medicament inceta sa fie pus pe piata din Romania. In afara unor situatii exceptionale, aceasta notificare trebuia sa fie facuta cu cel putin sase luni inainte de intreruperea punerii pe piata a medicamentului, iar in situatia intreruperii punerii pe piata a medicamentului din motive comerciale, notificarea trebuia sa fie facuta cu cel putin 12 luni inainte de intreruperea punerii pe piata.
Alte modificari ale Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii pot fi consultate aici
Legea malpraxisului: cum va raspunde civil personalul medical?
Pe 9 octombrie 2013, MS a publicat pe site-ul propriu un proiect de lege privind malpraxisul, care detaliaza unul dintre titlurile din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Este vorba despre Titlul XV „Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice”.
Astfel, conform proiectului de lege, malpraxisul medical este un comportament profesional neglijent, inadecvat sau incompetent in exercitarea actului medical, inferior unor standarde profesionale de pregatire si pricepere acceptate de comunitatea medicala nationala si/sau internationala, ce cauzeaza prejudicii pentru pacient ce se materializeaza prin suferinta ce putea fi evitata, vatamare a sanatatii ori a integritatii corporale sau deces, implicand raspunderea civila a personalului medical.
In prezent, malpraxis medical este considerat doar eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, fara sa se scrie nimic despre tipul de prejudicii.
Legea malpraxisului propusa de Ministerul Sanatatii poate fi consultata aici.
Atentie! Aceste reglementari nu se aplica momentan, ci se afla inca in dezbatere publica, urmand sa intre in vigoare in momentul publicarii in Monitorul Oficial.
  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro