Informaţie explozivă descoperită de procurorii ieşeni despre preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), profesorul Vasile Astărăstoae. Surse juridice au declarat pentru “Adevărul” că procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi ar fi solicitat de la Finanţe fişa fiscală a lui Astărăstoae din perioada în care acesta s-ar face vinovat de conflict de interese, respectiv 2011.
Aceleaşi surse au menţionat că, în anul respectiv, venitul lunar al profesorului ieşean ar fi fost, în medie, de aproximativ 90.000 de lei, echivalentul a 20.000 de euro. Vasile Astărăstoae ar fi reuşit să ajungă la această sumă colosală prin cumularea a nu mai puţin de cinci funcţii publice de conducere, fapt ce a ajuns în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care l-a declarat incompatibil la finele anului 2011. Veniturile au fost rotunjite cu ajutorul unor contracte de prestări servicii sau de muncă în cadrul unor proiecte europene derulate de instituţiile pe care Astărăstoae le conducea.
Lupta cu inspectorii şi procurorii
În 2011, Vasile Astărăstoae era şef al CMR, al Colegiului Medicilor din Iaşi, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T Popa” din Iaşi, presedinte al Comisiei Centrale de Arbitraj din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate şi al Institutului de Medicină Legală (IML) din Iaşi. În acelaşi an în care Astărăstoae ar fi câştigat echivalentul a 134 de salarii minime pe economie (plafonul din 2011 era de 670 de lei pe lună), inspectorii de integritate, dar şi procurorii anticorupţie, porneau un adevărat război împotriva preşedintelui Colegiului Medicilor din România (CMR). Declarat incompatibil de ANI, Astărăstoae a renunţat la funcţiile de conducere de la IML Iaşi şi a Comisiei de Arbitraj. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi l-a trimis de asemenea în judecată pentru fapte de corupţie referitoarea la trucarea unei licitaţii publice finanţată din fonduri europene. Procesul se judecă în prezent la Curtea de Apel Suceava.
Săptămâna trecută, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi l-a trimis în judecată pe preşedintele CCR pentru conflict de interese. Procurorii au reţinut că, în perioada în care Astărăstoae era şef peste cinci instituţii publice, acesta s-ar fi angajat pe sine în cadrul unor proiecte finanţate în proporţie majoritară din fonduri europene. Astfel, se arată în rechizitoriul procurorilor ieşeni, în 2010, IML Iaşi a implementat un proiect cu o valoare de 8,7 milioane de lei. „În cadrul acestui proiect inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de prestări servicii şi de muncă cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului cât şi cea a angajatului”, a spus procurorul de caz Adina Bocai de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Astărăstoae şi-a stabilit salariu lunar de circa 9.000 de lei, însă a semnat cu sine şi un contract de prestări servicii pentru 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână, timp de trei ani. În paralel, şeful CCR a fost angajat şi în cadrul unor proiecte europene derulate de UMF Iaşi. În cazul acelora nu a fost trimis în judecată întrucât contractele de muncă sau de prestări servicii erau semnate de o subalternă de a sa, director administrativ al instituţiei. Ieri, profesorul Vasile Astărăstoae nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere.
Averea lui Astărăstoae
Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Vasile Astărăstoae, cea aferentă anului fiscal din 2012, preşedintele CCR deţine două apartamente în Iaşi şi nu are terenuri sau maşină. Stă foarte bine însă în ceea ce priveşte conturile bancare, patru la număr, cu un total de aproape 300.000 de lei. În anul în care potrivit fişei fiscale ar fi avut venituri de 90.000 de lei de lună, din declaraţia sa de avere reiese că suma ar fi fost de trei ori mai mică. Şi în 2012, după ce a renunţat la o câteva funcţii de conducere, Astărăstoae a avut un venit mare, aproximativ 388.000 de lei.