Medicul cardiolog Oana Năstase, de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu“, a venit la Adevărul Live să răspundă, timp de o oră, tuturor curiozităţilor despre sănătatea inimii.
Video:

Înaintea unui infarct, există câteva semne care ne-ar putea oferi indicii, astfel încât să putem lua măsurile cele mai bune la timp, iar infarctul să treacă fără consecinţe foarte grave. Am vorbit cu dr. Oana Năstase, medic cardiolog la Institutul „C. C. Iliescu“ din Capitală, despre aceste semne, dar şi despre cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac despre care se ştiu prea puţine lucruri.

Medicul cardiolog ne-a dezvăluit, de asemenea, care este cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale acasă, precum şi care sunt cele mai bune tensiometre.

Cele mai importante declaraţii:

Trăim în era vitezei, mâncăm pe fugă ce e la îndemână. Majoritatea alimentelor pe care le mâncăm au grăsimi saturate, inclusiv dulciurile. Sunt alterate oricum de modul în care sunt gătite şi de procesul chimic prin care trec.

Nu pot să vă zic: „Grăsimile saturate sunt interzise la pacienţii cardiovasculare“. Asta n-am susţinut şi, probabil, n-o să susţinem niciodată. Un pacient care are un istoric de infarct sau care are o dislipidemie, adică un nivel mare al colesterolului sau trigliceridelor, nu trebuie să mai mănânce unt, smântână sau carne. Nu există interdicţii de acest gen. Tot ceea ce trebuie să facă este să mănânce cu măsură.

Încurajăm, într-adevăr, alimentaţia mediteraneană şi nu degeaba. Pentru că vedem că vestul Europei are mai puţină boală cardiovasculară, mai puţin istoric de infarct şi mai puţină fibriliaţie atrială, care este o tulburare de ritm cardiac.

Cum stăm noi la bolile cardiovasculare?

Statisticile arată că la un moment dat eram pe locul al treilea la bolile cardiovasculare, cu prevalenţă destul de mare. Primul factor de risc nu este neapărat alimentaţia nesănătoasă, ci hipertensiunea, care, la rândul ei, apare pe fondul unei alimentaţia bogate în grăsimi şi sare. Hipertensiunea este întâlnită, de altfel, la o proporţie de 43% din populaţia României, conform unui studiu SEPHAR.

Primul lucru pe care îl facem în cazul unei persoane cu dislipidemie uşoară este să schimbăm alimentaţia şi regimul de viaţă al pacientului. În primul rând, trebuie să nu mai mănânce prăjeli, să nu mai mănânce combinaţii între carne şi făinoase sau carbohidraţi cu indice glicemic mare, cum sunt cartofii prăjiţi.

Eu nu le-am zis pacienţilor mei să nu mai mănânce unt niciodată, ci să nu mănânce în fiecare dimineaţă unt pe pâine sau smântănă în fiecare zi.

Gălbenuşul de ou are o valoare mare a colesterolului, nu este recomandat să mâncăm mai mult de cinci ouă pe săptămână. Dar trebuie să ţinem cont şi de restul oului adăugat în alimentaţie. În ciorbă, de exemplu, se mai pune ou, în plăcintă se pun ouă...

Medicul cardiolog Oana Năstase FOTO David Muntean

Care sunt semnele care anunţă un infarct?

Pacienţii care fac infarct au un istoric de angină, durerea aceasta în piept, care poate dura mai multe zile înaintea infarctului propriu-zis. Durerea tipică în piept care anunţă un infarct este durerea pe linia mediană, în spatele pieptului, nu în zona inimii. Aceste dureri pot merge la baza gâtului, la nivelul mandibulei, pot merge pe membrul superior stâng, pe ambele braţe sau pot merge doar la nivelul încheieturii mâinii, la brăţară. Pot fi dureri în epigastru, unde se localizează patologiile ce ţin de stomac. Depinde de localizarea infarctului.

Ce înseamnă infarct? Că un vas principal al inimii s-a înfundat, s-a închis, iar zona de muşchi al inimii care este irigată de acest vas suferă, nu mai are cu ce să fie hrănită. O parte din acele celule miocite mor. Noi trebuie să intervenim cât mai repede ca să desfundăm vasul, astfel încât să salvăm cât mai multe miocite. La pacienţii care fac infarct în zona inferioară a inimii, durerea poate fi ca aceea de gastrită. Pacientul are o stare generală proastă, însoţită de transpiraţii abundente.

Dar astea sunt semnele clasice şi cele mai simple pentru noi. Dar ne vin pacienţi care au făcut o sincopă, pur şi simplu au leşinat. Şi pot fi o grămadă de alte cauze. Sau sunt pacienţi pe care nu-i doare în piept, au o stare de lipsă de aer accentuată. Predominant, acest lucru se întâmplă la pacienţii care sunt diabetici. Ei au o sensibilitate mai scăzută şi fac infarct silenţios.

Trebuie să se intervină neapărat în primele 12 ore. După acest interval, se consideră că răul a fost făcut.

Medicul cardiolog Oana Năstase FOTO David Muntean

Tot mai mulţi tineri fac infarct

Din păcate, la noi în România vedem tot mai mulţi tineri care fac infarct. Eu cred că nu am avut gardă în care să n-am un pacient de 30 şi ceva de ani cu infarct. Primul pacient pe care l-am tratat de infarct în prima mea gardă de când sunt medic rezident cardiolog a fost de 33 de ani. Singurul factor de risc pe care acel pacient îl avea era fumatul. Fuma ţigară după ţigară de la o vârstă fragedă şi lucra foarte mult, 12 ore pe zi. Nu avea niciun istoric de boală cardiovasculară: nici durere în piept, nici hipertensiune, nici colesterol mare. 

Majoritatea tinerilor cu infarct pe care i-am tratat erau bărbaţi, am avut doar o femeie-două până în vârsta de 45 de ani. Predominant, factorul de risc principal era fumatul. Se consideră că dimineaţa, în jurul orelor 3-5 e riscul mai mare de a face infarct. Cel mai bine este să ajungă la medic în primele 30 de minute de durere în piept. Majoritatea, însă, vin la noi după două-patru ore. În mediul rural, mulţi duc infarctul pe picioare şi câteva zile.

Apropo de stilul de viaţă, cunosc doi tineri de 25 de ani, respectiv de 27 de ani care sunt sportivi şi au făcut infarct, dar aici este de vină factorul genetic. O mutaţie genetică a coagulării sângelui.

Nu se dau medicamente pentru hipertensiune după prima măsurare la medicul de familie!

Foarte puţini pacienţi cu hipertensiune sunt bine trataţi în România. Nu este corect ca la prima măsură a tensiunii să spui „Gata, ai hipertensiune“ şi să dai pastile. În primul rând, tensiunea nu trebuie luată imediat ce intră pacientul pe uşă. Trebuie făcute cel puţin trei înregistrări ale valorii tensionale, la ambele braţe, pentru că pot exista diferenţe. Dacă tensiunea este tot mare, se poate pune un dispozitiv numit Holter, pe 24 de ore, este un aparat care înregistrează tensiunea la anumite intervale de timp şi vedem cum se comportă tensiunea toată ziua. Atunci putem să spunem dacă este sau nu hipertensiv pacientul.

Dacă se dă tratament de la prima măsurătoare şi pacientul nu este, de fapt, hipertensiv în realitate, medicamentele pot duce la hipotensiune (tensiune de 8-9 mmHg), la stare de leşin, la sincope. Tensiunea trebuie să se menţină la sub 14 cu 9 mmHg, indiferent de vârstă.

E bine să avem acasă un tensiometru, mai ales dacă avem hipertensiune. Singurele omologate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt tensiometrele care iau tensiunea sus, la braţ, nu la încheietura mâinii, pentru că dau foarte multe erori.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro