Organismul are nevoie, fără îndoială, de aproximativ 2 litri de lichide zilnic. Fie că e apă minerală, de la robinet sau supă făcută în casă tot cu apă de la robinet. În România, poluarea cu nutrienţi a apelor potabile este o reală problemă, mai serioasă decât în alte state europene care au luat măsuri de mai mulţi ani

Ingrăşămintele folosite în agricultură, sunt dizolvate în apele ploilor şi zăpezilor ce se topesc şi ajung în sursele de apă. Aceşti nutrienţi  sunt componenţi ai solului şi fac parte din ciclul azotului: nitraţii şi nitriţii. Ei apar în mod natural odată cu mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite de la plante şi animale.

O parte dintre nitraţi sunt absorbiţi de rădăcinile plantelor şi au rol de materie primă pentru sinteza proteinelor şi a altor compuşi cu azot. Surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri, lacuri, izvoare sau în apele subterane. Aşadar, nitraţii fac parte in mod tacit din viaţa noastră şi a copiilor noştri fără să ne dăm seama. Este acest fapt ceva ce ar trebui sa ne îngrijoreze?

Ne-a răspuns la această întrebare şi ne-a spus cum ar trebui să interpretăm eticheta unei ape minerale prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Deşi legea în Uniunea Europeană permite o limită maximă de nitraţi de 50 mg pe litru, medicii din întreaga lume găsesc această cifră mult prea permisivă, în special pentru sugari şi copii mici. Recomandarea lor este de maximum 10 mg nitraţi (NO3) pe litru de apă pentru apele destinate preparării hranei sugarilor şi copiilor mici.

În cadrul emisiunii, vom folosi testul purităţii, pentru a observa conţinutul în nitraţi al câtorva dintre apele minerale de pe piaţă, dar şi al apei de la robinet - filtrate şi nefiltrate.

Care e treaba cu nitraţii

S-a strecurat o confuzie, conform căreia nitraţii sunt nutrienţi. Pentru organismul uman, acestea sunt otrăvuri. Odată ajunşi în organism, aceştia se transformă în nitriţi, iar apo în nitrozamine, care sunt substanţe cancerigene.

Nitraţii au şi efecte pozitive, însă doar atunci când sunt în cantităţi echilibrate. Ei participă la un mecanism de regalare a tensiunii arteriale, la fel cum o face şi sodiul. În schimb, surplusul este cu adevărat dăunător. În zilele noastre se ajunge uşor la surplus, deoarece sunt foarte multe surse de nitraţi. Ei se regăsesc şi în aditivii alimentari de tipul E 249, E 251.

Nu se ştie care este doza de nitriţi admisă

Nitraţii au potenţial cancerigen, la fel şi sodiul, pentru că determină cancer de stomac. Categorii cu risc deosebit: mai ales copiii. Nitraţii se leagă de hemoglobină şi acei copii devin cianozaţi şi copiii pot muri chiar de la o ceşcuţă de apă din fântână, care poate conţine 50 +100 ml de nitraţi la litru.

Legislaţia actuală care e armonizată cu cea a UE spune că peste 50 ml de nitraţi la litru nu mai e apă potabilă.

Apa este un aliment. Fără apă punem trăi 3 zile, fără mâncare 30 de zile, fără oxigen – 3 minute. Sunt mult mai multe surse care concura la inactivarea hemoglobinei. Cand fumăm, de asemnea, împiedicăm transportul hemoglobinei. Vin şi nitraţii. E ca şi cum ne ţine cineva de nas şi nu mai putem respira.

Cauza nivelului mare de nitraţi din apă şi din alimente o reprezintă utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice: azot, fosfor, potasiu.

Nu numai apa are o cantitate mare de nitraţi, ci şi unele legume şi fructe. O salată ţinută la întuneric cumulează aproape 4.000 mg la kg. Mai luăm din apă şi din alte alimente şi iată că avem o cantitate enormă.

Ne putem da seama că am consumat prea mulţi nitraţi fiind atenţi la semnalele date de organism?

Consumaţi multă apă şi multe legume şi fructe şi presupunem că fumaţi şi incepeţi sa fiţi obosită, să aveţi probleme de memorie, tulburări de cogniţie - acestea pot fi semne ale unui exces de nitraţi consumaţi.

Testul se ţine două secunde în apă şi se lasă apoi un minut fără a fi mişcat, apoi comparăm culoarea obţinută cu scala de culori de pe ambalajul testului.

Pânza freatică e poluată şi apa din fântâni de micâ adâncime e periculoasă. Agronomi sunt puţini, oameni folosesc îngrăşămintele după ureche. Fac excese şi astfel acestea ajung în pânza freatică.

România încă are o mare bogăţie, neprotejată, din păcate. Disponibilitatea apei potabile pe cap de locuitor în România e foarte mică. Cea mai mare disponibilitate e în Franţa.

Ape minerale, oligominerale şi medicinale, acestea trebuie protejate.

E bine să bem apă oligominerală în fiecare zi, spune Mencinicopschi. Apa e alimentul vatal, chiar mai vital decât alimentele. O pierdere chiar şi infimă de apă poate produce tulburări metabolice grave. Asta până să simţim senzaţia de sete. Odată cu înaintarea în vârstă, senzaţia de sete e încucată cu senzaţia de foame şi în loc să bem, noi mâncăm.

Un organism de 70 kg e constituit din 45 litri de apă. Un făt e cosntituit şi din 80% apă! În lipsa apei, organismul îmbătrâneşte, se intoxică.

E OK să completăm aportul de apă potabilă cu infuzii şi ceai.

Clorul din apă, periculos

Apa tratată cu clor are anumite probleme. O parte din clor se duce, se evaporă. Clorul a fost prima armă chimică, el omoară. El nu pleacă din apă şi formează trihalometan. El distruge anumite substanţe benefice din ceai, băuturi. Clorul distruge vitaminele din legume sau fructe.

Cu ce apă gătim?

Trebuie să gătim cu apă oligominerală, care să fie microbiolgic pură.

Apa potabilă trebuie să aibă 40 mg de săruri la litru, pe etichetă regăsim această informaţie sub denumirea de „reziduu sec“. Apa cu reziduu sec mai mic 40 mg este o apă distilată şi nu e recomandată consumului.
Ce însemană oligominerală? Este puţin mineralizată. Dacă reziduul sec este între 500 şi 1.000 mg de minerale la litru, atunci acestea sunt ape minerale. Peste 1.500 mg de minerale la litru sunt ape medicinale.

Când vine canicula e recomandată apa minerală, pentru că ajută la compensarea mineralelor pierdute prin transpiraţie.

Câtă apă trebuie să bem, de fapt?

Înmulţim greutatea corporală (în kilograme) cu 30 de ml şi rezultă cantitatea de apă pe care trebuie s-o bem într-o zi. Dar şi alimentele conţin apă. Un kilogram de castraveţi conţine foarte multă apă, apă vie. Sunt şi alimente care nu conţin deloc apă. Biscuiţii, de exemplu, la fel ca chipsurile şi produsele de patiserie trebuie mâncate cu apă, fiindcă au un conţinut redus de apă. Dimpotrivă, când mâncăm supe, ciorbe, salate, garnituri de legume, nu trebuie să bem apă în timpul mesei, fiindcă diluează suplimentar sucurile gastrice şi afectează digestia.

Ce trebuie să urmărim pe etichetă?

Nitraţii - NO3 şi nitriţii - NO2. Nitriţii sunt şi mai periculoşi. Nitriţii blochează transportul oxigenului la celulă. E foarte important să ştim că apa bună întreţine microbiota, flora microbiană „bună“, considerată un al doilea genom al organismului.

Unele ape nu precizează cantitatea nitraţi. Ar fi un lucru util, dar nu se întâmplă.

Până la 6 luni, nou-născuţii n-au nevoie de apă. E un fel de blestem pe capul lor dacă nu au parte de lapte matern. Formulele nu sunt fluide. Praful trebuie reconsitutit cu apă. Iar această apă este esenţial să conţină cel mult 5 mg de nitraţi la litru.

Sursa