Marcarea Zilei Mondiale a Hepatitei la 28 iulie a fost iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), în 2008, pentru a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică.
Această dată a fost aleasă şi ca un omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iul. 1925 - 5 apr. 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
În 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a subliniat necesitatea marcării acestei zile şi a unei informări permanente asupra hepatitelor virale, asupra bolilor pe care acestea le cauzează şi, nu în ultimul rând, asupra metodelor de prevenţie.
Din 2011, Ziua Mondială a Hepatitei este marcată sub auspicii comune ale OMS - AMH.
Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni în fiecare an, la nivel mondial, ocupând locul opt în ierarhia cauzelor mortalităţii.
Tema propusă pentru acest an reprezintă un îndemn de a reflecta din nou asupra acestei boli.
În România, această zi este marcată prin acţiuni întreprinse de asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni hepatice, pentru conştientizarea pericolului pe care aceste afecţiuni le reprezintă pentru sănătatea publică.
Împreună, hepatitele B şi C, reprezintă unele dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii la nivel mondial. În timp ce există un vaccin care ne protejează împotriva infecţiei cu virusul hepatic B, nu există niciun vaccin disponibil pentru hepatita C. Există diferite tratamente pentru cele două virusuri.
Hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume, având o incidenţă de aproximativ 50-100 de ori mai mare decât HIV. OMS estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice (pe tot parcursul vieţii).
Între 500.000 şi 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza complicaţiilor acestei boli. Hepatita B este considerată în statisticile mondiale a doua boală cu transmitere sexuală, ca incidenţă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte că hepatita B este una dintre bolile majore care afectează astăzi omenirea. Pacienţii cu hepatită B pot fi, de asemenea, infectaţi cu un al doilea virus cunoscut ca virusul hepatitei delta sau virusul hepatitei D (HDV).
Din fericire, cele mai multe cazuri de hepatită acută B sunt limitate, vindecându-se în aproximativ 6 luni, un procent mic transformându-se în hepatita cronică B, care se vindecă doar în foarte puţine cazuri.
Virusul hepatitei C este diferit de virusul hepatitei B şi reprezintă una dintre cele mai importante cauze de boli hepatice cronice pe întreg mapamondul. Patru din cinci persoane dezvoltă o infecţie cronică, care poate provoca ciroză şi cancer la ficat după 15-30 de ani.
Există aproximativ 170 de milioane de oameni infectaţi cronic cu virusul hepatitei C la nivel mondial. În 2000, OMS a estimat că între trei şi patru milioane de persoane sunt infectate în fiecare an.
Alianţa Mondială pentru Hepatită este o coaliţie globală care cuprinde peste 170 de asociaţii, din toate cele şapte regiuni ale lumii - Europa, zona est-mediteraneană, Africa de Nord, America de Nord, America de Sud, Australia şi Pacificul de Vest. Dintre membrii alianţei face parte şi Asociaţia SanoHep România.
Pentru prima dată în România, la sfârşitul lunii martie 2013, a fost elaborată de către asociaţiile de pacienţi, Carta Albă a hepatitei C în România. Este primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în ţara noastră.
Documentul prezintă situaţia delicată a României în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea acestei boli şi oferă soluţii pentru o strategie naţională. România ocupă locul 25 din 27 în Indexul European al Hepatitei, lansat în 2012 de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat.
Cercetările epidemiologice recente indică un număr de circa 600.000 de români infectaţi, dintre care 80% - 90% cu hepatita C în faza cronică.
Prin Carta Albă a hepatitei C, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), cu sprijinul Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), propun autorităţilor publice responsabile un parteneriat în scopul elaborării şi implementării în comun a unei Strategii naţionale de combatere a hepatitei C.
Sursa: Agerpres
