Potrivit acestuia, rolul de „panaceu universal” atribuit celulelor stem este mai curand o afacere de peste 7 miliarde de dolari aflata la limita dintre „speranta si incertitudine” dar care, pana acum, nu a prezentat niciun caz de pacient vindecat prin aceasta metoda.
Lucrarile Scolii Internationale de Vara de Neurologie de la Eforie Nord continua in aceste zile si naste vii controverse stiintifice. Printre invitatii evenimentului s-a numarat, ieri, si academicianul Laurentiu M. Popescu, directorul Institutului Victor Babes, cel recunoscut ca descoperitorul telocitelor dar care contesta eficienta celulelor stem de sine satatoare.
Intors recent din Elvetia si Italia, unde a conferentiat despre raportul dintre telocite si celulele stem, academicianul a dat curs si invitatiei Societatii de Neurologie din Romania. Acesta a fost prezent la lucrarile Scolii de Vara de la Eforie Nord, abordand aceeasi tema si aratandu-se sceptic in privinta eficientei terapiilor cu celule stem, despre care a spus ca pot fi plasate undeva „in zona dintre speranta si incertitudine”. Aceeasi reticenta si-a exprimat-o si cu privire la eficienta acestei terapii in cazul afectiunilor neurologice. „In acest moment, dominanta in neurologie este gasirea unei solutii prin care sa fie restaurata functia pierduta ca urmare a unor boli sau leziuni. Altfel zis, cum s-ar putea repara sau regenera asemenea organe, cum ar fi creierul, nervii, inima, ficatul, plamanii. Toata lumea stie ca este o excitatie internationala in legatura cu folosirea celulelor stem. Dar, ca sa fiu foarte sincer, nimeni nu stie destinatia lor medicala. Mie imi place sa spun ca avem de-a face cu o dogma. Orice reparare se face cu celule stem. Numai ca sute, ca sa nu spun mii de studii, inclusiv trialuri clinice facute de cele mai inalte foruri, cele mai prestigioase facultati, demonstreaza ca suntem departe de a face terapie cu celule stem. Suntem intre speranta si incertitudine. S-au alocat, la nivel mondial 3,6 miliarde de dolari in cercetare si 3,7 miliarde de dolari pentru terapia cu celule stem. Este, deci, o afacere de peste sapte miliarde de dolari. As vrea sa-mi arate si mie cineva o persoana cu fractura de coloana sau infarct care a fost vindecata cu celule stem”, a declarat cu aceasta ocazie directorul Institutului Victor Babes.
Totodata, academicianul Laurentiu M. Popescu a spus ca celulele stem nu mai trebuie sa fie considerate un soi de „actori de Hollywood”, capabili sa joace orice rol si sa se adapteze oricarei situatii, sustinand ca injectarea de celule stem nu va rezolva niciodata nicio boala si ca cercetarile ar trebui sa se concentreze mai mult pe folosirea tandemului celule stem – telocite. „In problema restaurarii, regenerarii, indiferent despre ce tip de tesut este vorba, trebuie renuntat la aceasta dogma – celule stem pure. Injectarea de celule stem pure, imi iau raspunderea in fata dumneavoastra sa spun, nu va rezolva niciodata nicio boala. Pentru ca celulele stem traiesc in organismul uman sau animal in niste spatii, in niste camere speciale, unde ele au un mediu ambiant extrem de complicat, sunt inconjurate, invaluite de telocite, de asemenea, de proteinele din spatiul extracelular, au contact cu vasele sanguine si primesc informatii nervoase. Ce vrem noi sa facem? Smulgem o celula stem de undeva, o purificam si o injectam si cerem acelei celule sa stie unde sa se duca. Dar ea nu are nicio informatie ca sa gaseasca locul unde trebuie sa se duca. Apoi, ea trebuie sa primeasca un semnal prin care sa se divida intr-o celula a organului respectiv si o noua celula stem”, a mai explicat Laurentiu M. Popescu.
Academicianul, care a descoperit in 2005 telocitele, a pledat pentru tandemul celule stem – telocite si a explicat ca cercetarile cele mai recente arata rolul decisiv pe care telocitele il au in regenerarea hepatica. „Am putea spune ca, in ultima perioada, cel mai important pas facut in studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule in ficatul uman si rolul lor in regenerarea hepatica, in contextul in care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenereaza cu adevarat”, a subliniat acesta. Totodata, Laurentiu M. Popescu a mentionat ca in ceea ce priveste infarctul de miocard, cauza majora a deceselor in intreaga lume, s-a demonstrat recent ca telocitele joaca un rol important in regenerarea muschiului cardiac dupa infarct.
Grupul de cercetatori condus de directorul Institutului Victor Babes a studiat prezenta telocitelor atat in organe cavitare precum inima, tubul digestiv, uter, trompe uterine, cat si necavitare, precum plaman, pancreas, glanda mamara, placenta, dar si in invelisul organelor. Una dintre cele mai interesante lucrari este cea legata de prezenta si rolul telocitelor in repararea cardiaca dupa infarct miocardic, implicarea telocitelor fiind de maxima importanta in cooperare cu celule stem, fie preexistente in inima, fie injectate. O alta noutate in ceea ce priveste rolul benefic al telocitelor este descoperirea ce vizeaza repararea pulmonara si refacerea muschiului scheletic.
