O vizita de monitorizare a comisarului european pentru drepturile omului a fost urmata de un raport nu foarte favorabil, insotit de o serie de recomandari de care autoritatile romane trebuie sa tina cont pentru a nu risca sanctiuni.
In perioada de la finele lunii martie si inceputul lunii aprilie, comisarul european pentru drepturile omului Nils Muiznieks, a efectuat o vizita de monitorizare in Romania, principalele repere vizand problematica drepturilor persoanelor cu dizabilitati, a drepturilor copilului si a drepturilor romilor. Timp de cinci zile, oficialul european s-a aflat in Romania, monitorizand de la fata locului aceste probleme si avand totodata doua intalniri cu reprezentantii societatii civile, pentru a discuta cu acestia probleme legate de respectarea drepturilor omului intalnite in Romania. Printre asociatiile care au participat la intalnirile respective s-au numarat si reprezentantii Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati, care i-au semnalat cu aceasta ocazie comisarului european o serie de probleme cu care acesti copii se confrunta, mai ales in privinta accesului la educatie. Referitor la aspectele sesizate, Madalina Turza, presedintele centrului, a precizat ca situatia privind accesul copiilor cu dizabilitati la educatie este una ingrijoratoare in Romania, argumnentandu-si afirmatiile cu cateva materiale documentare si statistici oficiale pe care le-a prezentat comisarului european pentru drepturile omului. „La ora actuala, 31.123 de copii cu dizabilitati nu sunt scolarizati, iar mare parte dintre cei scolarizati sunt fie victime ale discriminarii, agresiunilor sau nu beneficiaza de educatie de calitate. De asemenea exista si anumite forme de manifestare a rezistentei autoritatilor fata de nevoia de modificare a cadrului legal privind drepturile copiilor cu dizabilitati”, a precizat Madalina Tuza.
Madalina Tuza
Pe baza acestor sesizari, comisarul european si-a canalizat cercetarile, iar raportul oficial incheiat in urma cu cateva zile si inaintat Consiliului Europei, confirma in mare parte aceste aspecte. Astfel, referindu-se la accesul la educatie al copiilor romani cu dizabilitati, comisarul a precizat in raport ca se constata „o lipsa a dezvoltarii personale si a oricaror perspective de cariera pentru majoritatea copiilor inscrisi in programe speciale, lipsa unor programe de interventie timpurie pentru copiii cu dizabilitati precum si inexistenta unui program de asigurare a tranzitiei copiilor cu dizabilitati la maturitate si viata independenta”. De asemenea, in raport se mai arata ca un proiect de lege privind drepturile copiilor cu dizabilitati, inclusiv dezvoltarea unui sistem de educatie incluziva, a fost depus in Parlamentul Romaniei la 31 martie 2014, insa a fost intampinat cu rezistenta semnificativa de grupurile de profesionisti angajati in invatamantul special, care nu concep noul lor rol in sistemul reformat.
Fiind evident faptul ca raportul nu este nici pe departe unul favorabil, documentul mai atrage atentia ca excluderea persoanelor cu dizabilitati din societate, pe parcursul intregii vieti, incepe adesea cu excluderea lor din invatamantul de masa, care consolideaza si valideaza in continuare marginalizarea lor in etapele ulterioare ale vietii acestora. In acest sensc, comisarul european a facut si o serie de recomandari de care autoritatile romane trebuie sa tina seama si sa le puna cat mai reede in aplicare, pentru ca tara noastra sa nu riste sanctiuni del a Bruxelles. Prima dintre recomandari este adoptarea educatiei incluzive ca un principiu fundamental al Strategiei nationale pentru incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitaţi 2014-2020, precum si al Strategiei nationale pentru promovarea si protectia drepturilor copilului 2014-2020. Autoritatile sunt incurajate sa adopte o abordare integrata pentru dezvoltarea unei politici de educatie incluziva, care sa reflecte legatura stransa dintre serviciile de asistenta sociala si educatie.
Nils Muiznieks, comisar european pentru drepturile omului
Autoritatile trebuie sa se asigure ca toti copiii cu nevoi educationale speciale beneficiaza efectiv de sprijin individual si de adaptari adecvate in institutiile de masa, fiind incurajate sa ia masuri pentru a face posibila tranzitia la educatie incluziva, inclusiv prin dispozitii care sa instituie in sarcina scolilor de masa cerinta obligatorie de a oferi adaptari adecvate copiilor cu dizabilitati. Astfel de masuri ar trebui sa fie insotite de un calendar clar si ambitios si de un buget adecvat. Transferul concret al copiilor de la invatamantul special la invatamantul de masa trebuie sa se bazeze pe date statistice actuale, cuprinzatoare si exacte privind copiii cu dizabilitati inscrisi in invatamantul special.
Comisarul solicita in mod ferm autoritatilor si sa se asigure de faptul ca toti copiii cu dizabilitati sunt protejati de orice forma de rele tratamente sau de violenta care apare in scoli si doreste sa sublinieze importanta Avocatului Poporului, precum si a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, in cresterea gradului de constientizare cu privire la dreptul persoanelor cu dizabilitati la educatie incluziva si in protejarea copiilor cu dizabilitati de orice forma de discriminare in sistemul de invatamant.
