Prevenţia reprezintă medicina viitorului, a declaratdr. Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la o dezbatere privind managementul integrat al bolilor cardiovasculare, organizată de Comisia de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor. Ea a subliniat însă că rezultatele unui demers axat pe prevenţie nu pot fi vizibile pe termen scurt, de aceea trebuie acordată o importanţă egală tratamentului persoanelor diagnosticate deja cu boli cardiovasculare şi asigurării calităţii vieţii acestora, astfel încât trecerea de la un tip de medicină care tratează efectele către medicina modernă care acţionează asupra cauzelor să nu fie prea abruptă.

"Administraţia Prezidenţială şi-a asumat prevenţia ca prioritate naţională. Or, o reformă reală a sistemului implică o schimbare de paradigmă, în sensul poziţionării nu atât a pacientului, cât a omului sănătos în centrul sistemului. (...) Totodată, avem nevoie de o abordare holistică, de acţiuni direcţionate către un obiectiv comun de cooperare a tuturor celor implicaţi. Tratamentul bolilor cardiovasculare presupune muncă în echipă, fiecare specialist fiind în egală măsură responsabil de rezultatul acestui tratament. Sinergia tuturor actorilor reprezintă deci cheia succesului oricărui demers", a spus Păun.

La rândul său, dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, a afirmat că preocuparea prioritară a SRC, în ultimii trei - patru ani, a fost prevenţia primară a bolilor cardiovasculare, el menţionând patru mari factori de risc, care trebuie preveniţi: hipertensiunea arterială, fumatul, sedentarismul şi hipercolesterolemia - colesterolul crescut.

El a adăugat că, pentru fiecare dintre aceşti factori de risc, SRC propune aplicaţii "la cheie" şi care, odată ce sunt folosite la nivel naţional, ar putea să aibă un impact deosebit asupra reducerii incidenţei bolilor cardiovasculare în România, după modelul altor ţări, care au făcut acelaşi lucru şi care au obţinut rezultate într-un timp foarte rapid.

"Avem programe gata făcute, avem o aplicaţie care deja funcţionează online pentru autodiagnosticul hipertensiunii arteriale şi aceasta permite fiecărui cetăţean al ţării să-şi măsoare corect tensiunea arterială şi să primească nişte răspunsuri concrete asupra stării de sănătate din punct de vedere al tensiunii arteriale. Avem, de asemenea, o aplicaţie pentru combaterea sedentarismului, care este deja de patru ani de zile funcţională şi care s-a dovedit a fi modalitatea cea mai bună de motivare a populaţiei de a face efort fizic, avem programe pentru combaterea colesterolului, materiale scrise şi suntem extrem de activi iniţial în adoptarea legii antifumat şi în prezent în apărarea menţinerii formei actuale şi nu a modificării ei, aşa cum se încearcă în prezent", a explicat dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu. Costin Radu Gănescu, preşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, a subliniat că cea mai gravă problemă cu care se confruntă pacienţii ce suferă de boli cardiovasculare este lipsa specialiştilor, a centrelor dedicate şi finanţarea din sistem.

Potrivit SRC, România se află pe primele locuri în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare, cauza a aproximativ 60% din decesele înregistrate anual în România. Boala ischemică coronariană şi accidentele vasculare cerebrale reprezintă principalele cauze de deces prin boli cardiovasculare.

La dezbaterea cu tema "Managementul integrat al bolilor cardiovasculare", masă rotundă organizată de Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, au participat experţi din lumea medicală, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi şi reprezentanţi ai factorilor de decizie din domeniu.

Sursa