Trăim într-o societate din ce în ce mai alertă. Avem activităţi profesionale din ce în ce mai solicitante. Paradoxal, suntem din ce în ce mai interesaţi de hrana sănătoasă, ne dorim să mâncăm bio, căutăm pe internet diete, reţete şi sfaturi ale nutriţioniştilor, şi cu toate acestea continuăm să facem slalom printre cele trei mese pe zi şi două gustări, pe care ştim prea bine că ni le recomandă medicii.
„Angajaţii români au o reală problemă în respectarea unui program responsabil în ceea ce priveşte masa de prânz. Deşi 67% sunt preocupaţi de impactul alimentelor asupra stării de sănătate, 62% acordă sub 30 de minute pauzei de prânz. Aşadar, cei mai mulţi nu reuşesc să includă în rutina zilnică obiceiuri alimentare corecte“, semnalează dr. Alin Popescu, specialist în medicină sportivă şi nutriţie. El admite că, în viaţa de zi cu zi la serviciu, pot fi situaţii în care preferăm să mâncăm ceva rapid pentru a termina un raport sau pentru că trebuie să intrăm într-o şedinţă, însă nu trebuie să uităm că prânzul este un drept al oricărui angajat şi pauza de masă este esenţială pentru a îmbunătăţi concentrarea şi randamentul în perioada de lucru, dar şi pentru a păstra sănătatea pe termen lung. Dr. Alin Popescu ne propune să vedem alimentaţia ca pe un „combustibil“ de calitate pe care îl oferim organismului nostru . Specialistul face următoarea comparaţie: „Este ca un combustibil pe care îl punem în maşina noastră. Dacă întotdeauna avem grijă la combustibilul cu care alimentăm maşina, ar fi păcat să nu manifestăm aceeaşi grijă şi faţă de organismul nostru şi să îl alimentăm cu ceva mai prost decât introducem în propriul autoturism. Dacă maşina o reparăm sau o schimbăm periodic, pentru organismul nostru nu putem face acelaşi lucru. Practic, noi trebuie să ne menţinem, timp de 80 de ani sau cât sperăm să trăim, corpul pe care îl avem la dispoziţie“.
„Masa trebuie să fie un moment de relaxare, un moment de linişte, un moment în care să fim preocupaţi de alte aspecte decât cele legate de munca zilnică” - dr. Alin Popescu, specialist în nutriţie.
Medicul subliniază că fiecare angajat „trebuie să aibă posibilitatea de mânca sănătos la prânz, trebuie obligatoriu să plece din faţa tastaturii într-un spaţiu dedicat servirii mesei. Nu trebuie să rămânem captivi la birou în timpul mesei şi, mai ales, nu trebuie să fim preocupaţi de alte activităţi în timp ce mâncăm. Masa trebuie să fie un moment de relaxare, un moment de linişte, un moment în care să fim preocupaţi de alte aspecte decât cele legate de munca zilnică. Masa de prânz trebuie să fie cu adevărat o masă principală a zilei şi să ne asigure energia pentru orele de după-amiază, care par a fi cele mai profitabile pentru muncă”. Indiferent de locul unde ne desfăşurăm activitatea, la birou, pe şantier, în fabrică sau în aer liber, mersul la masă este important pentru toată lumea, remarcă dr. Alin Popescu.
„Nu am timp!” Este scuza mereu invocată de cei care sar frecvent peste masa de prânz sau care apelează deseori la gustări cu multe calorii, însă sărace din punct de vedere nutriţional. Dr. Alin Popescu spune că disciplina este cheia succesului. „Masa de prânz nu trebuie lăsată la întâmplare. Ea trebuie programată şi luată altundeva decât la birou. Degeaba ai grijă să mănânci sănătos, dacă nu pleci din faţa tastaturii. Aşa cum ne organizăm activitatea profesională, putem să ne facem un plan zilnic şi în ceea ce priveşte orarul meselor. Şi aici vorbesc despre cele trei mese principale pe zi, plus două gustări. Este imposibil să avem o alimentaţie sănătoasă doar cu o singură masă pe zi. Masa de prânz trebuie înglobată într-un program zilnic de mese riguros“, consideră dr. Alin Popescu. El insistă asupra importanţei respectării acestui program inclusiv în weekend. „Din experienţa pacienţilor mei, care acuză că nu au timp, cele mai dezorganizate zile sunt cele de sâmbătă şi duminică. Mesele din week-end sunt un dezastru, aşa că regula celor cinci mese pe zi este valabilă pe parcursul celor şapte zile ale săptămânii“, adaugă medicul.
Programul de masă este esenţial şi în opinia dr. Raluca Radu, medic specialist în nutriţie la Institutul de Naţional de Diabet şi Nutriţie „N. Paulescu“, Bucureşti. Ea spune că: „Avem nevoie de disciplină, de un program, iar poate această rigoare pe care ne-o impunem se va transforma într-un obicei. Nu trebuie să uităm că masa de prânz ne asigură atât randament intelectual, cât şi fizic. Mâncăm ca să fim sănătoşi, să prevenim bolile cronice, şi aici vorbim de bolile cardiovasculare, de diabet, de obezitate, de neoplazii, dar mâncăm şi ca să ne bucurăm, să ne simţim bine“.
Lipsa de timp nu este singura problemă a angajaţilor români. Stresul, depresia, anxietatea, tulburările afective cu care se confruntă tot mai mai multe persoane au dus la creşterea tulburărilor de alimentaţie, mai ales în rândul tinerilor, arată dr. Corina Ciobanu, psihiatru şi psihoterapeut, preşedintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Tratarea Tulburărilor de Alimentaţie. „În general, oamenii apreciază tulburările de alimentaţie ca fiind nişte capricii, nişte mofturi. Dar lucrurile sunt cât se poate de serioase. Tulburările de alimentaţie se soldează uneori cu complicaţii foarte severe şi pot duce nu de puţine ori la moarte. Cunoaştem cu toţii cazurile unor oameni, uneori chiar persoane publice, artişti, sportivi, care şi-au pierdut viaţa din cauza tulburărilor de alimentaţie“.
Tulburările de alimentaţie apar adesea pe fondul unor probleme de natură psihică: depresie, anxietate, tulburare de personalitate, tulburare afectivă bipolară. În ultimul timp în România, numărul persoanelor cu depresie a crescut foarte mult, avertizează dr. Corina Ciobanu. „Aceasta din cauza condiţiilor de viaţă, din cauza stresului de zi cu zi, din cauza unor profesii foarte stresante. Pe fondul acesta apar şi obiceiurile de alimentaţie nesănătoase, apar stări de nesiguranţă, de nemulţumire, care împreună pot grăbi apariţia tulburărilor de alimentaţie”, adaugă medicul psihiatru.
Principalele tulburări de alimentaţie sunt anorexia şi bulimia. Dar pe lângă acestea, ortorexia este o nouă tulburare de alimentaţie, care se manifestă printr-o preocupare intensă pentru hrana sănătoasă, dar care se poate transfera uşor către anorexie, explică dr. Corina Ciobanu. Potrivit acesteia, „numărul persoanelor cu anorexie este în plină creştere în ţara noastră. Bulimia este boala tinerelor începând cu 19-20 de ani până la 40-50 de ani. Persoana poate rămâne în această tulburare peste 20 de ani. Ea îşi formează nişte ritualuri, pe care le ascunde foarte bine de anturaj, de familie, de colegi. Aceste ritualuri înseamnă a consuma cantităţi foarte mari de alimente, poate de cinci-şase ori mai mult decât în mod normal, după care foloseşte mecanisme fizice compensatorii, care înseamnă vărsături sau exerciţii fizice extenuante, utilizarea de medicamente diuretice sau laxative. Manifestările pot persista până în momentul în care disconfortul psihologic şi de viaţă este atât de mare încât persoana cu bulimie începe să strige după ajutor“.
„Tulburările de alimentaţie apar adesea pe fondul unor probleme de natură psihică: depresie, anxietate, tulburare de personalitate, tulburare afectivă bipolară” - dr. Corina Ciobanu, medic psihiatru şi psihoterapeut.
Ce înseamnă să mâncăm sănătos? Ne explică dr. Ana Maria Iulian, nutriţionist: „În primul rând, să ai trei mese pe zi. Un mic dejun care să-ţi dea energie până la prânz, o masă de prânz care nu trebuie amânată, ci luată în prima jumătate de oră în care ţi s-a făcut foame, şi o cină la care să te bucuri de ceea ce au mediteraneenii, să consumi alimente specifice dietei meditaraneene, care este cea mai recomandată dietă din punct de vedere medical. Dieta mediteraneană cuprinde, pe lângă alimente sănătoase, un principiu care se numeşte convivialitate. Ajungem acasă, ne strângem cu toţii în jurul mesei, mâncăm sănătos şi ne bucurăm, pe lângă mâncare, unii de ceilalţi. Revenind la masa de prânz, aceasta nu oferă doar energie, ci şi bună dispoziţie, o stare de spirit activă, deschisă colaborării, creativitate, optimism. Toate acestea le poţi avea cu condiţia să mănânci sănătos. Apoi este important să mâncăm într-un alt cadru decât cel în care muncim, un cadru care să ne facă să uităm de stres şi presiune. Poţi privi alimentaţia corectă ca o investiţie în sănătatea ta şi în starea ta de bine. A da un ban în plus pentru a mânca de calitate înseamnă investiţie în propria sănătate. Există studii care arată că 50% din bolile cronice pot fi prevenite printr-o alimentaţie corectă“.
Pentru a conştientiza importanţa includerii mesei de prânz într-un stil de viaţă sănătos, începând cu luna mai 2015, în ţara noastră se desfăşoară programul-pilot „Hai la 1 la masă!“, susţinut de compania care a inventat la nivel mondial tichetele de masă, cu sprijinul unor instituţii publice: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Asociaţia pentru Prevenirea şi Tratarea Tulburărilor de Alimentaţie, Autoritatea Naţională pentru Siguranţă Alimentară, medici nutriţionişti. Campania are ca principal obiectiv încurajarea angajaţilor români să adopte o alimentaţie corectă şi sănătoasă, începând cu unul dintre cele mai importante obiceiuri: pauza de prânz la ore fixe şi în afara spaţiului de lucru. Modelul vine din Franţa, unde statul încurajează angajaţii să respecte pauza de prânz. Până acum, în cadrul campaniei, peste 10.000 de angajaţi din Bucureşti au fost informaţi despre importanţa alocării timpului pentru pauza de prânz.
Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
(Eveniment cu prezenta fizica)
