O anchetă epidemiologică declanşată în localitatea vasluiană Păltiniş readuce în prim plan o problemă mai veche a României: hepatita. Un număr 17 copii cu vârste cuprinse între doi şi 14 ani şi trei adulţi au fost diagnosticaţi cu hepatită virală acută. Autorităţile au confirmat focarul de boală din localitatea Păltiniş, unde apa din fântâni este cu microbi. Aceste cazuri nu reprezintă nici măcar 0,001% din numărul total de bolnavi de hepatită existenţi în ţara noastră. Statisticile oficiale arată că un român din zece a suferit o dată suferă de această boală.
„În România, hepatita de tip C afectează 3,23% din populaţie, incidenţa acesteia putând ajunge până la 5,59%. Hepatita D este întâlnită în rândul a 4,4% din români, cu menţiunea că 20% dintre pacienţii cu hepatită B asociază infecţia cu virusul hetatic D”, a declarat pentru gândul prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”.
Cele mai recente date ale Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor plasează ţara noastra la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte prevalenţa virusului hepatic C în Europa. Astfel, cea mai ridicată rată a acestei boli este întâlnită în Italia. Bulgaria, Franţa, Ungaria şi România intră la categoria ţărilor unde prevalenţa acestei boli este medie – incidenţa bolii fiind cuprinsă între 0,5% şi 4% din populaţie. Cea mai scăzută rată a hepatitei de tip C este întâlnită în Belgia, Germania, Olanda, Suedia şi Marea Britanic – aici incidenţa bolii este cuprinsă sub 0,5% din populaţie. Cifrele mai arată că în Europa anul sunt depistate între 27.000 şi 29.000 de cazuri noi de hepatită de tip C, majoritatea persoanelor afectate având vârste cuprinse între 22 şi 44 de ani.
Sute de bebeluşi nu au fost imunizaţi
Situaţia este diferită în ceea ce priveşte ţara noastră atunci când vorbim de virusul hepatic de tip B. Statisticile Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor plasează ţara noastră în fruntea clasamentului. În România prevalenţa bolii este cuprinsă între 4 şi 6% din populaţie. În Bulgaria, Grecia, Slovacia şi Spania incidenţa virusului hepatic B este întâlnită în rândul a 1 – 4% din populaţie. În Belgia, Franţa şi Italia între 0,5 şi 1% din populaţie suferă de această boală, iar în Danemarca, Finlanda, Ungaria, Suedia şi Marea Britanie prevalenţa bolii este de sub 0,5% din populaţie.
Autorităţile române dau asigurări că, deşi avem o rată destul de crescută în privinţa acestei boli, trendul este unul descrescător. „Din 1996 avem un program de vaccinare a nou-născuţilor împotriva virusului hepatic B. Începem să stăm bine în statistici”, a menţionat prof. dr. Adrian Streinu Cercel.
Realitatea, însă, arată cu totul şi cu totul altfel. Sute de nou-născuţi nu au mai putut fi vaccinaţi de la începutul lunii iulie. Motivul? Din depozitul maternităţilor s-au epuizat stocurile.
Ministerul Sănătăţii dă asigurări că situaţia va fi remediată chiar de la începutul lunii august. Instituţia a iniţiat achiziţia, prin procedură de urgenţă, 50.000 de doze de vaccin pentru hepatita B, care vor fi disponibile din august, în paralel urmând să fie achiziţionate, prin procedură centralizată, şi restul de 156.000 de doze necesare, a anunţat, săptămâna trecută, secretarul de stat Dorel Săndesc.
"Ministerul Sănătăţii a întreprins o serie de măsuri, printre care şi identificarea unicului distribuitor de pe piaţa din România al vaccinului pentru heptatita B. Având în vedere urgenţa, a fost iniţiată achiziţia prin procedură de urgenţă pentru 50.000 de doze de vaccin, care să acopere o perioadă de două-trei luni, urmând ca, în paralel, să se desfăşoare procedura de achiziţie centralizată pentru restul de 156.000 de doze de vaccin", a spus secretarul de stat Dorel Săndesc.
Secretarul de stat a explicat că, încă din luna iunie, Direcţia Generală de Asistenţă Generală şi Siguranţă Publică a Ministerului Sănătăţii a solicitat Direcţiilor de sănătate publice identificarea tuturor copiilor născuţi în această perioadă şi care urmează să fie "recuperaţi la vaccinare", după achiziţionarea vaccinului.
“Virusul hepatitic A vine în forme fulminante”
Hepatita A, cunoscută şi sub numele de boala mâinilor murdare, 'a stat cuminte' ani în şir, însă, acum a venit pe piaţa medicală cu afectări severe şi, combinat cu virusurile hepatitice B şi C, poate să genereze 'forme fulminante de boală', a declarat Adrian Streinu-Cercel la conferinţa de presă organizată recent de Mediafax în parteneriat cu APAH-RO şi dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei.
"Virusul A, care a stat stat cuminte ani în şir, acum este reemergent şi vine pe piaţa medicală cu afectări severe, respectiv cu nivele mari ale enzimelor hepatice, de 4.000 de unităţi, faţă de normal -40-50 unităţi internaţionale - şi asociată cu o componentă colestatică (...). Mai mult, când aceasta vine peste o hepatită cu virus B şi C, poate să genereze forme fulminante de hepatită, care nu era treaba virsusului hepatitic A. Virusul hepatitic A îşi modifică modul de a interacţiona cu organismul uman, iar aceste forme fulminanate sunt şi cele care necesită protezare hepatică, respectiv aşa-zisul ficat artificial", a explicat doctorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, organziată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).
În perioada următoare, incidenţa hepatitei de tip A ar putea creşte având în vedere inundaţiile din ultimele zile care au lovit judeţele Argeş, Telorman, Gorj, Olt, Caraş Severin şi Timiş. „În astfel de situaţii, dacă se va impune, autorităţile vor demara, local, o campanie de vaccinare împotriva virusului hepatic A. Această boală poate fi prevenită simplu: aplicarea măsurilor de igienă. Adică, ne spălăm pe mâini înainte şi după masă, spălăm bine fructele şi legumele înainte de a mânca şi evităm să bem apă din fântâni ce au fost afectate de viitură, deoarece există riscul ca apa să fie contaminată”, a precizat prof. dr. Streinu Cercel.
La nivel mondial, această boală afectează 10 milioane de persoane anual. Această este cea mai uşoară formă de hepatită, care se tratează cu ajutorul unui vaccin care este disponibil în farmacii. Acest virus se transmite cel mai des prin calea fecal-orală (prin mâncare sau apă infectate, sau direct de la un purtător). Perioada de incubare a virusului este între 2 şi 6 săptămâni.
Copiii sub 6 ani sunt de obicei asimptomatici, în timp ce la 70% din adulţi boala prezintă simptome caracteristice: oboseală, icter, dureri de cap, febră, dureri abdominale, pierderea apetitului, stări de vomă, urină închisă la culoare şi fecale deschise la culoare.
Numărul pacienţilor şi costurile pentru tratamentul hepatitei s-au dublat în ultimii 5 ani
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat că în ultimii 5 ani numărul pacienţilor şi al costurilor pentru tratamentul hepatitei s-au dublat. „Anul trecut, în jur de 32.000 de pacienţi bolnavi de diferite forme care au urmat tratament decontat de CNAS pentru care s-a alocat un buget de 387 de milioane de lei. Anul acesta estimăm că vom avea sub tratament peste 40.000 de pacienţi, pentru care am alocat suma de 470 de milioane de lei(aproximativ”, a declarat pentru gândul şeful de la CNAS. Datele prezentate de acesta arată că în 2009 în evidenţa CNAS erau 20.000 de bolnavi de heptatită pentru care au fost alocat un buget de 237 de milioane de lei. Şeful de la CNAS a menţionat că, de la începutul anului şi până în prezent, s-au cheltuit 86,7 milioane de lei pentru aproximativ 10.000 pacienţi.
Întrebat de ce există o diferenţă uriaşă între statisticile Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor şi numărul bolnavilor aflaţi în evidenţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Ciurchea a punctat: “Statisticile respective sunt orientative de cele mai multe ori. Atunci când vorbim de acest aspect trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. În primul rând există un număr destul de mare de pacienţi care trăiesc toată viaţa lor cu hepatită şi mor fără să se se adreseze vreunui medic. Apoi, mai există o pondere mare de pacienţi care ajung la medic în stadiu de ciroză – pentru aceştia se aplică un alt tratament şi nu unul clasic. Există pacienţi care urmează schema clasică de tratament pentru acest tip de afecţiuni virale, sau bolnavi cărora medicii le-au recomandat molecule noi”. Acesta a menţionat că statisticile vor fi mult mai clare în momentul în care se va înfiinţa registrul bolnavilor de hepatită. “În acel moment se va şti cât la sută din pacienţi urmează un tratamant cu o moleculă standard, câţi sunt trataţi cu o moleculă scumpă, câţi renunţă la tratament”, a spus preşedintele CNAS.
Şeful de la CNAS a menţionat că nu există listă de aşteptare pentru hepatită. “În cazul tratamentului pentru hepatită nu se aplică acelaşi reguli ca şi în cazul programelor naţionale. Există o oarecare întârziere de la depunerea dosarului şi până la aprobare, pentru că dosarul trebuie văzut de o comisie. Acest dosar mai depinde şi de deschiderile bugetare, întrucât Casa nu are de la început suma, ci banii se colectează lunar şi se cheltuie lunar”, a mai spus Ciurchea.
Strategiile autorităţilor române pentru combaterea hepatitei
Hepatita este o boală ce afectează ficatul, aceasta fiind provocată de diferite virusuri: A, B, C, D şi E. Virusul hepatitic A, cât şi E sunt virusuri care se transmit pe cale fecal-orală, adică prin mâini murdare şi apă contaminată. Celelalte virusului hepatitice, respectiv B, C şi D, se transmit prin sânge şi prin act sexual neprotejat. Printre cele mai comune simptome ale acestor boli se numără aspectul galben al feţei şi al globului ocular, schimbarea culorii urinei spre negru, stări de ameţeală, dureri în zona abdominlă şi stări de greaţă.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că Hepatita B şi C afectează la nivel mondial numărul bolnavilor care se confruntă cu aceste boli este estimat la 500 de milioane. Cele mai recente statistici arată că în Europa 13,3 milioane de oameni trăiesc cu virusul hepatic B, ceea ce înseamnă 1,8% din populaţia adultă, şi 15 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatic C – ceea ce reprezintă 2% din populaţia adultă. Statisticile arată că anual 1,5 milioane de persoane mor don cauza acestor virusuri.
Prof. dr. Adrian Streinu Cercel spune că de la 1 octombrie lucrurile se vor schimba la noi în ţară în ceea ce priveşte incidenţa hepatitei. “Vom începe un screening pentru depistarea hepatitei de tip B şi C. E bine că îl începem şi acum. Tot de la începutul lunii octombrie pacienţii vor avea acces la noi molecule pentru tratarea acestor boli, odată cu intrarea în vigoare a noii liste de medicamente”, a precizat acesta.
Medicul spune că din punct de vedere al ratei de succes al tratamentelor urmate de pacienţii români, ţara noastră este pe locul 6, „chiar înaintea Austriei”. “Între 2002 şi 2012 au fost trataţi 37.500 de pacienţi cu hepatită cronică cu virus hepatitic C, cu rata de succes între 50 şi 86 la sută. Avem gene diferite şi, în funcţie de profil genetic, răspundem sau nu la tratament. Medicii români au experienţă bogată în această patologie, nu se poate spune că nu avem know-how.", a spus Streinu-Cercel.
