Ziua Mondială a Diabetului este marcată în întreaga lume în data de 14 noiembrie și are scopul de a atrage atenția asupra importanței informării și educării populației prin cunoașterea, înțelegerea și controlul maladiei.

Din cauza creșterii progresive în lume a numărului de bolnavi cu diabet în ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății a declarat diabetul drept epidemie. În prezent în lume sunt înregistrate peste 250 milioane de persoane bolnave de diabet, iar către anul 2025, conform estimărilor, această cifră va creste până la 380 de milioane.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile și cea mai frecventă boală endocrină. Maladia se caracterizează prin tulburări ale întregului metabolism, în special ale metabolismului glucidelor și prin complicații care afectează ochii, rinichii, nervii și vasele de sânge.

În functie de cauzele și mecanismul apariției se deosebesc mai multe tipuri de diabet zaharat, dar cel mai des întâlnite sunt diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1 afectează preponderent persoanele tinere non-obeze (până la 30-40 ani), iar în lipsa tratamentului evoluează rapid spre cetoacidoză - una din complicatiile acute, grave ale diabetului. Cauza nemijlocită a acestui tip de diabet este lipsa insulinei provocată de destrucția autoimună a celulelor β din pancreas. Diabetul zaharat de tip 1 necesită întotdeauna tratament cu insulina, fiind numit diabet insulino-dependent. Aceasta situatie apare în urma predispoziției genetice moștenite.

Diabetul zaharat de tip 2 survine de obicei după vârsta de 40 ani și afectează mai des persoanele obeze cu predispoziție la această maladie.
Manifestările clinice ale maladiei la început sunt ușoare și adesea diagnosticul este stabilit târziu, în faza de complicații.

Simptomele comune tuturor tipurilor bolii sunt: sete exagerată, urinări frecvente (poliurie), apetit exagerat (polifagie), deseori cu atracție pentru dulciuri, prurit (mâncărime) cutanat și în regiunea organelor genitale, scădere în pondere, oboseală, tulburări de vedere.

Prin consecințele sale — afectarea vaselor sangvine, nervilor, inimii, rinichilor, ochilor, diabetul zaharat provoaca invalidizarea frecventă a persoanelor în vârstă apte de muncă. Totodată, costul întretinerii bolnavilor invalidizați prin diabet este de 7-10 ori mai mare decât cheltuielile necesare pentru tratamentul eficient și îngrijirile medicale acordate acestor pacienți.

Factorii de risc pentru diabetul zaharat sunt: factori genetici, rasa și etnia, vârsta înaintată — factori ce nu pot fi modificați; dar și factori care pot fi controlați, precum: greutatea corporală excesivă, sedentarismul, stresul psihic excesiv, abuzul alimentar, respectiv excesul de produse zaharoase. Controlul acestor factori are o importanță majoră în prevenirea maladiei.

Modalități de prevenire ale diabetului zaharat sunt: alimentația sănătoasă, bogată în fructe și legume, cereale integrale, menținerea unei greutăți corporale adecvate, adoptarea unui mod de viață activ.

Medicii subliniază că, prin adoptarea unui mod de viață sănătos și activ, maladia poate fi învinsă și bolnavii cu diabet zaharat pot duce un mod de viață obișnuit. Totodată, specialiștii recomandă persoanelor cu risc sporit pentru diabet monitorizarea nivelului glucozei în sânge.
Din 24 septembrie 2015, pacienții români cu diabet au primit o veste bună: noul tip de insulină bazală de ultimă generație Toujeo, indicată pentru tratamentul adulților cu diabet zaharat de tip 1 și 2, va fi compensată gratuit integral în România –informează Neuromed Timişoara.

Sursa