Întâi s-a spus că de la 1 mai nu vom mai avea acces la servicii medicale decontate de Casa de Asigurări fără cardul de sănătate. Incapacitatea funciară a românilor de a face un lucru care să funcţioneze cum trebuie de la bun început a dus la amânarea acestui termen până la 1 august. Gestionarii proiectului cardului de sănătate admit că ar putea apărea o nouă amânare.

Cardurile de sănătate au început să se împartă din septembrie 2014. Teoretic, din 1 ianuarie 2015 au devenit funcţionale, dar cum autorităţile s-au dovedit incapabile să distribuie tuturor asiguraţilor cardul cuvenit şi, în plus, nici cardurile distribuite nu funcţionau ca lumea, s-a decis că până la 1 mai accesul la servicii medicale compensate total sau parţial să rămână deschis şi cu card şi fără.

Cum respectarea termenelor şi angajamentelor n-a fost încă descoperită în România, fireşte că nici la acea dată nu avea tot românul un card de sănătate funcţional în buzunar, iar cozile la sediile CNAS din ţară erau uriaşe, drept pentru care s-a fixat o nouă dată, 1 august, de la care, dacă vei dori vreun serviciu medical şi nu vei avea card, ar trebui să deschizi portofelul.

Preşedintele director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj, Emilia Groza, se îndoieşte, însă, că acest nou termen va fi respectat. Motivul este unul singur: după mai bine de jumătate de an de la iniţierea sistemului, la sediul CJAS continuă să vină zilnic oameni cărora nu le funcţionează cardurile.

„Probabil că vor prelungi termenul, dar să nu uităm că sistemul cardului de sănătate e, poate, cel mai complex din România, e normal să mai apară probleme. Din păcate, s-a politizat o problemă pur tehnică.

Într-adevăr, mai există carduri blocate, carduri defecte, cititoare de carduri defecte, într-adevăr, uneori, de regulă în primele 10 zile ale lunii, când se fac raportările, sistemul e suprasolicitat şi reacţionează ceva mai greu, dar beneficiile controlului a tot ce înseamnă circuitul banului public în sistem sunt uriaşe şi, dacă nu forţam puţin nota, nu se făcea.

Să vă dau un exemplu de efect pozitiv al cardului de sănătate: din mai până acum aproximativ 210.000 de persoane din judeţ au venit la CJAS pentru validarea calităţii de asigurat, deci, iată, că a crescut interesul pentru calitatea de asigurat", a declarat Groza.

Aceasta precizat că afluxul de cetăţeni cu probleme legate de card a scăzut la jumătate faţă de luna mai, de la o medie de 30, la una de 150 de solicitanţi pe zi. Totuşi, susţine că numărul cardurilor cu probleme e nesemnificativ raportat la total.

„În tot judeţul avem distribuite 502.000 de carduri, dintre care, în acest moment, 283.000 sunt active. Există multe persoane care încă n-au avut nevoie să le folosească. Din luna mai, la CJAS au fost 10.500 de persoane cu probleme legate de card, dintre care 342 au refuzat cardul din motive religioase, 4.350 au fost carduri defecte, iar diferenţa o reprezintă cetăţeni care şi-au pierdut cardul, şi-au schimbat numele sau adresa. Deci, la nivelul judeţului vorbim de 4.000 de carduri defecte din 500.000, adică mai puţin de 1%.

În aceste cazuri, dacă se poate, deblocăm cardurile pe loc, dacă nu pot fi deblocate, au defecte fizice, eliberăm cetăţenilor adeverinţe privind calitatea de asigurat, comandăm alte carduri şi îi anunţăm telefonic când pot veni să le ridice. Trebuie spus că, la nivelul judeţului Cluj, doar la medicii de familie s-au validat, din luna mai, 180.000 de servicii medicale cu cardul şi doar 83.000 fără card, dar aici intră şi copiii, care oricum n-au card. Din acest punct de vedere suntem între primele trei judeţe din ţară", a adăugat Groza.

Sursa