Problema pacienţilor care ajung la spital şi sunt nevoiţi să îşi cumpere anumite medicamente pe care spitalul nu le are în farmacia proprie ar putea fi rezolvată dacă spitalele ar respecta legislaţia în vigoare şi dacă pacienţii şi-ar cunoaşte drepturile. În mod normal, conform legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, în art.168, alin.1, se menţionează că „spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice”.
Însă, în cazurile în care unitatea medicală nu poate asigura medicaţia necesară, pentru că nu le are în stoc sau pentru că sunt destinate unor afecţiuni care nu ţin de specialitatea acesteia, farmacia spitalului eliberează o adeverinţă sau scrisoare medicală care să susţină că nu poate asigura tratamentul, document cu care aparţinătorii merg la medicul de familie, care le prescrie o reţetă. Acest lucru este menţionat şi în contractul cadru, la articolul 7, privind obligaţiile furnizorului de servicii medicale, unde se menţionează: „În situaţia în care un asigurat, cu o boală cronică confirmată, înscris pe lista proprie de asiguraţi a unui medic de familie, este internat în regim de spitalizare continuă în cadrul unei unităţi sanitare cu paturi aflată în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, medicul de familie poate elibera prescripţie medicală pentru medicamentele şi materialele sanitare din programele naţionale de sănătate (...), precum şi pentru medicamentele aferente afecţiunilor cronice, altele decât cele cuprinse în lista cu DCI-urile pe care o depune spitalul la contractare, în condiţiile prezentării unui document eliberat de spital, că asiguratul este internat”.
Astfel, cu acest document, aparţinătorii se prezintă la medicul de familie, care le onorează reţeta. „Şi eu am pacienţi internaţi la Psihiatrie, de exemplu, care au nevoie şi de medicamente pentru inimă şi vin la mine cu adeverinţă, iar eu le onorez reţeta. Alt exemplu - zilele trecute am primit de la Spitalul CF un pacient cu fractură de femur, care rămăsese fără pastile de inimă şi pe care i le-am prescris. Nu este normal, însă aceasta este procedura legală, stipulată şi în contractul cadru”, a precizat dr. Anca Deleanu, preşedinte al Societăţii Naţională de Medicina Familiei, filiala Iaşi.
Decontare doar pe bază de recomandare
Cealaltă variantă este cea a decontării medicamentelor pe care aceştia sunt nevoiţi să le cumpere din anumite motive, însă doar pe baza unei recomandări semnate de medicul curant şi aprobată de şeful de clinică.„Normal ar fi ca pe timpul internării să se asigure medicamentaţia, însă ştim cu toţii că sunt pacienţi cu diferite afecţiuni cronice, care se află sub un anumit tratament pe care spitalul nu are medicamentele în stoc. În această situaţie, pe baza unei recomandări date de medicul curant şi de şeful de clinică, bolnavul sau aparţinătorul se duce să le cumpere, iar acestea îi sunt decontate pe baza bonului şi a unei cereri înaintate către conducere”, a completat dr. Liviu Stafie, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu a subliniat că în cazurile în care pacienţi se confruntă cu situaţii în care li se dau bilete fără parafă pe care sunt indicate anumite medicamente pe care trebuie să le cumpere, „să facă sesizare la consiliul de etică al spitalului, care va analiza situaţia, deoarece nu puţine sunt aceste cazuri şi aceste trebuie cunoscute şi rezolvate”.
Parlamentarii ieşeni readuc în discuţie problema
Situaţia din spitale nu le este străină nici parlamentarilor din comisiile de Sănătate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. „Am atras atenţia de nenumărate ori asupra faptului că spitalele nu pot asigura toată paleta de medicamente necesare pacienţilor. Consider că trebuie să se facă o excepţie, ca odată pe lună pacientului să i se poată elibera reţeta şi în situaţii de urgenţă, cum ar fi în Ambulatoriu, pentru a putea beneficia de medicamentaţia necesară pentru toate afecţiunile de care suferă”, declară medicul Camelia Bogdănici, parlamentar de Iaşi şi membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.
Potrivit acesteia, liderilor de la nivel central nu le este necunoscut faptul că în spitalele din România oamenii sunt trataţi de o boală însă ajung să moară din cauza altor afecţiuni pe care nu le pot trata din cauza lipsei de medicamente. Pentru rezolvarea acestui vid legislativ însă, este nevoie de o colaborare între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Ministerul Sănătăţii. „Am purtat discuţii şi cu CNAS, dar când, într-adevăr, se ajungea la o soluţie, se schimba ministrul, iar lucrurile se blocau. Cea mai periculoasă practică în România, pentru sistemul de sănătate, este schimbarea decidenţilor, deoarece niciun lucru nu poate fi dus la bun sfârşit!”, punctează Bogdănici, trăgând un semnal de alarmă asupra faptului că bătălia pentru puterea politică lasă urme adânci în sănătatea poporului român.
Cu toate acestea, parlamentarul de Iaşi a promis că în următoarea şedinţă a Comisiei de Sănătate a Camerei va readuce în discuţie problema pacienţilor care zac în spitale fără a beneficia de medicamentele necesare tratării afecţiunilor de care suferă. Mădălina OLARIU, Anca BURNICHE
* * *
„Nu este normal, însă aceasta este procedura legală, stipulată şi în contractul cadru” - dr. Anca Deleanu, preşedinte al Societăţii Naţională de Medicina Familiei, filiala Iaşi
* * *
„Am atras atenţia de nenumărate ori asupra faptului că spitalele nu pot asigura toată paleta de medicamente necesare pacienţilor” - dr. Camelia Bogdănici, parlamentar UNPR de Iaşi şi membru în Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor
* * *
„Normal ar fi ca pe timpul internării să se asigure medicamentaţia” – Liviu Stafie, şeful DSP Iaşi
